În zona caselor interbelice ale Dorobanților, găsim un mic muzeu care onorează memoria marelui Victor Babeș, atât prin povestea sa, cât și cea a fiului său, Mircea.
Un geniu al medicinei
Parcursul marelui Victor Babeș e marcat de șoc și ambiție, care i-au schimbat complet viziunile. Tânăr fiind, a ales o carieră boemă – cea de actor – urmând studiile de profil la Budapesta. Însă, atunci când era student, sora sa, Alma, s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a murit fulgerător. Profund afectat de cele întâmplate, Babeș a renunțat la actorie și s-a înscris la medicină, tot la Budapesta. Cu o ambiție de fier, el voia să găsească leacuri, fiind atras de la început de microbiologie. Și-a dat doctoratul la Viena.
A plecat la Paris, unde a lucrat în laboratorul lui Louis Pasteur. Apoi, în colaborare cu Victor Cornil, a publicat primul tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase). Astfel, a pus bazele moderne ale acestei științe. În plus, cercetările sale asupra microbilor au fost precursoarele antibioticelor așa cum le știm astăzi.
A continuat să inoveze la Berlin, Budapesta, iar, în 1887, s-a întors în România unde a înființat școala de microbiologie.
Activitatea sa s-a întins pe nenumărate ramuri, vizând atât bolile infecțioase ale omului (tuberculoză, lepră și seroterapie anti-difterică), cât și pe cele veterinare (rabie și paraziții Babesia – numiți așa în onoarea sa la Congresul Internațional de Zoologie din Londra din 1900). În urma cercetărilor sale, s-a introdus vaccinarea antirabică.
Vestea pensionării a fost teribilă pentru Babeș. Din cauza supărării și stresului, dezvoltă un anevrism și se stinge în timp ce studia, în fața microscopului cu trei obiective Carl Zeiss, pe care singur l-a proiectat.
Muzeul de astăzi
Casa de factură eclectică în care se află muzeul a fost proiectată de doi arhitecți vienezi și ridicată de Mircea Babeș la trei ani după ce Victor Babeș a murit (1929). Fiul său a avut grijă să recupereze majoritatea lucrurilor tatălui său din apartamentul de pe Cheiul Dâmboviței, inclusiv inestimabilul microscop. În 1956, Mircea decide, la sfatul profesorului C.I.Parhon (unul dintre studenții tatălui său), ca parterul casei să fie muzeu în memoria tatălui său. În 1986, când și soția lui Mircea, Sofia, se stinge din viață, se lasă prin testament etajul, astfel casa să devină în totalitate muzeu.
Astfel, etajul a fost dedicat lui Mircea Babeș, diplomat la reprezentanțele României din Varșovia, Ottawa și Moscova, ce a călătorit prin lumea întreagă, adunând obiecte de artă cu valoare deosebită: picturi, sculpturi, mobilier.
Muzeul a fost redeschis la finalul lui 2018 și propune astăzi o structură modernizată: la parter, găsim lumea lui Victor Babeș, cu obiectele ce i-au aparținut, inclusiv cu primele ediții ale tratatelor pe care le-a publicat. Povestea este completată de manuscrise și fotografii, dar și de biroul său lung și curbat, din mahon. Tot la parter există și o expoziție temporară dedicată cardiologiei.
La etaj, găsim obiectele de valoare ale lui Mircea Babeș, plus un colț interactiv, creat special pentru copii: cu jocuri și holograme, astfel încât să afle despre microbi și să se distreze în același timp.
Vezi această postare pe Instagram
- Unde? Strada Andrei Mureșan 14A
- Când? Miercuri – Duminică: 10:00 – 18:00
- Cât? 5 lei
- Detalii: muzeulbucurestiului.ro
*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©
