La câțiva pași de Piața Sfânta Vineri, mai exact – în spatele ei, există o bijuterie arhitecturală, o sinagogă ridicată la 1846 de către evreii polonezi. În acea clipă, a fost cea mai mare sinagogă din București, așa că, de atunci, așa i-a rămas numele: Sinagoga Mare.
Încă de la început, a fost mai mult decât un locaș generos. Arhitectura și detaliile deosebite au încadrat-o printre cele mai interesante clădiri ale Bucureștiului, prin stilul său renascentist îmbinat cu cel baroc, cu influențe maure. A fost una dintre clădirile „bogate” ale Capitalei, având încă din 1915 electricitate și încălzire centrală.
O bijuterie ce a sfârșit ascunsă
În anii ’30, sinagoga devenise extrem de apreciată în comunitate: la slujbe participa un cor, se cânta la orgă, iar, de sărbători, totul se transforma într-un adevărat concert de muzică religioasă, cu multe alte instrumente pe lângă pătrunzătoarea orgă.
În 1936, reparațiile au adus și câteva schimbări: sinagoga a fost repictată în stil rococo. Avariată la cutremurul din ’40 și devastată de legionari în ’41, unele lucrări de reparații s-au făcut până în ’45, fiind oprite de situația din timpul războiului. A fost consolidată abia în 1980 și a fost „ascunsă”: regimul comunist a decis atunci să fie înconjurată de blocuri de zece etaje în formă de U ca să nu mai fie văzută. Așa a și scăpat, mai târziu, de demolare.
Transformată în muzeu
Sinagoga nu a mai fost folosită pentru serviciile religioase, ea devenind gazda unui mic Muzeu al Holocaustului din România, cu expoziția numită „Memorialul martirilor evrei – Rabin-şef dr. Moses Rosen”.
Îndată ce am intrat în muzeu, am rămas impresionată de tavanul pictat grandios, pus în valoare de lumina caldă. Din tavan, stă agățat candelabru impresionant, donat locașului de evreii din București în 1920.
Expoziția muzeului recreează o perioadă groaznică prin fotocopii după documente și imagini legate de holocaust. Vei vedea amploarea genocidului prin cifre și scrieri prezentare la rece: liste cu evrei uciși (între 2 ani și 94 de ani), plăci ce erau puse pe vagoane „Transportul I Iași- Podul Iloaiei 2500 victime”, documente de informare către conducere în care ofițerii aveau „onoarea de a raporta […] înmormântarea a 327 evrei”, procese verbale „din cele 33 de vagoane venite de la Iași, s-a găsit un număr de 654 morți”, dar și date despre evacuările forțate – toate acestea pe lângă câteva obiecte autentice expuse.
La final, povestea te întoarce în timp, în Primul Război Mondial, unde vei vedea mărturii ale participării evreilor la războiul de independentă.
Deși zguduitoare, istoria trebuie întotdeauna cunoscută, ca să nu se mai repete vreodată, sub nicio altă formă.
- Unde? Strada Vasile Adamache 11
- Când? Luni-joi: 8:00-15:00/ Vineri și duminică: 8:00-13:00/ Sâmbăta închis.
- Cât? 15 lei
- Detalii: nu are site oficial
*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©
Partajează asta:
- Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe LinkedIn(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru partajare pe Telegram(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Reddit(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă)