Dincolo de Bran. Ce vizitezi în zonă într-un weekend?

Dincolo de Bran. Ce vizitezi în zonă într-un weekend?

weekend la moeciu

Un weekend în zona Bran – Moieciu este o plăcere personală pe care o repet la fiecare sfârșit de vară. Zona are atât de multe de oferit și îmi pare tare rău când văd prea mulți turiști care se opresc doar la Castelul Bran și… atât.

Îmi place la nebunie peisajul dintre Piatra Craiului și Bucegi, ajung repede când plec strategic, drumul oricum nu se compară cu DN1 (mereu merg pe Câmpulung Muscel) și mereu mă cazez cumva în mijlocul naturii, chiar dacă sunt la jumătate de oră de Brașov. Așa că, în funcție de chef, pot face cam orice în toată aria cuprinsă între Moieciu, Zărnești și Râșnov.

După ce mă odihnesc bine vineri seara și privesc cerul care are mai multe stele decât în București (haha), sâmbăta obișnuiesc să plec să explorez împrejurimile. Și noroc că am mereu de unde alege!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Culoarul Rucăr-Bran

Deși calitatea asfaltului nu este cea mai bună, peisajul este întotdeauna răpitor. Că e primăvară și culmile-s crude, că e sfârșit de vară și peisajul e completat de căpițe de fân, că e toamnă și ici-colo, câte o foioasă sparge verdele pădurii brazilor, că-i iarnă și totul se împletește într-un șnur alb cu verde și cu albastrul cristal al cerului. Obișnuiesc că mă opresc des pe drumul acesta ca să pot admira totul în voie.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Cheile Dâmbovicioarei

Îmi place să le spun „poartă”, pentru că sunt cele care te duc în inima Munților Piatra Craiului – fac parte din cel mai complex sistem de chei din țară, care totalizează 30 de km. Dacă vrei ca natura să-ți reamintească cât de mici suntem, uită-te în sus” Pereții se înalță la 200 de metri! Sectorul acesta are doi kilometri lungime, drumul este asfaltat (cu taxă auto în parcul natural) și duce până la Peștera Dâmbovicioarei, cea mai importantă peșteră dintre cele circa 50 aflate în zonă. Și singura amenajată turistic. Pentru celelalte ai nevoie de echipament, lanternă și ceva experiență!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling ? (@educatedbytravelling) pe

Peștera Dâmbovicioarei

O știu de mică, mergeam aici pe jos din Rucăr, când eram în tabere, vara. Atunci era vandalizată, cam jegărită și nu vedeam multe lucruri interesante la ea, mai ales că ajungeam și extrem de obosită. Ieșeam de acolo plină de noroi și, dacă aveam ghinion, și cu vreo julitură în genunchi, pentru că aluneca foarte tare spre ieșire (pe pietre erau mușchi). Așa că am tot evitat-o apoi. Însă, anul trecut, am avut plăcuta surpriză să o găsesc amenajată, cu lumini și podețe, iar turul să fie făcut de un ghid, un copil de maximum 12 ani, care a dat grupului câteva informații interesante și a interpretat câteva dintre formele peșterii, uimind audiența.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling ? (@educatedbytravelling) pe

Peștera s-a format în urmă cu 15.000 de ani, iar secolul trecut speologii au găsit urme ale locuirii atât umane, cât și animale: oase și desene rupestre. Legenda spune că aici veneau haiducii și ascundeau bogățiile pe care le furau, până să le împartă săracilor. Aceste lucruri le afli în cele 15 minute, cât durează turul pe cei 250 de metri vizitabili.

După ce vizitezi peștera, urmează drumul forestier ce trece prin satele de munte, până la Șirnea (când cobori de la peșteră, vei avea un drumeag în stânga). Întotdeauna peisajele cele mai frumoase sunt departe de drumul principal. Nu te sfătuiesc însă să abordezi drumul după ploaie dacă nu ai un 4×4, există risc de împotmolire pe câteva porțiuni.

Satul Șirnea

Șirnea se laudă cu statutul de „primul sat turistic din România”, aprobat oficial cu acest titlu în 1968 – și asta s-a întâmplat datorită lui Nicolae Frunteș, profesor de biologie în sat, care nu dorea ca Șirnea să fie șters din cunoașterea locală atunci când a fost retrogradată de la comună la sat. Și i-a convins pe comuniști că merită să fie arătat străinilor. Apoi, aici s-a amenajat și prima pârtie cu nocturnă din România. Adevărul e că Șirnea e o gură de rai la poalele munților. Casele vechi răsfirate de pe coline păstrează în totalitate atmosfera autentică a satului de munte de altădată. Astăzi, găsești și un muzeu Etnografic, înființat în anii ’60, pe care astăzi îl îngrijește fiul celui ce s-a zbătut ca Șirnea să nu rămână anonimă.

Când eram eu mică, atracția principală de aici era o fermă de struți, bau-baul copilăriei mele. Recunosc că nu i-am mai căutat în toamnă, adică ultima oară când am fost acolo și nu știu dacă acea fermă încă mai funcționează.

Drumurile din zonă arată cam așa, uneori se strâmtează cât „o bandă”:

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling ? (@educatedbytravelling) pe

Satul Măgura

Așezat la poalele munților arizi și stâncoși Piatra Craiului, satul Măgura se întinde pe colinele domoale și verzi de la peste 1000 de metri altitudine, ce-ți oferă priveliști de vis la fiecare pas.

Măgura se află în Parcul Național Piatra Craiului și este poate cel mai fotogenic sat de munte în care am pășit până acum. Cu turme de oi pe dealuri, cu cai și vaci ce se plimbă nestingherite pe drumurile de țară, cu capre ce lenevesc întinse pe iarbă la umbra arborilor bătrâni, cu oameni în vârstă care cosesc meleagurile, cu ciripitul păsărilor în văzduh, cu nori ce mângâie crestele înalte și cu sursure de apă ce se aud domol de la izvoarele pe care le găsești din loc în loc, fiecare poză poate deveni un tablou de expoziție – asta după ce te dezbeți de splendoarea peisajelor!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

La Măgura se poate ajunge cel mai simplu dinspre Zărnești. Mai este un drum și dinspre Moieciu, însă mai strâmt, mai nămolos și cu înclinație mai mare. Niciunul dintre aceste drumuri nu este asfaltat, însă sunt practicabile cu autoturism (cel dinspre Moieciu NU dacă plouă). Odată ce ai ajuns la răscrucea de drumuri din centrul satului, lasă mașina acolo și descoperă peisajele la pas. Există poteci marcate, dar și trasee de bicicletă, fiind un rai ascuns pentru iubitorii de ciclism montan.
Pe timp de secetă, să ai bidoane apă la tine, e resursă prețioasă aici! În sat găsești și pensiuni tradiționale unde să poți înnopta.

Valea Prăpăstiilor

Valea Prăpăstiilor sau Prăpăstiile Zărneștiului sunt niște chei lungi și spectaculoase, accesibile oricui, tot timpul anului. Acestea se află în inima Parcului Național Piatra Craiului (chiar sub satul Măgura) și sunt o rezervație naturală geologică de interes faunistic, floristic și peisagistic. Cum traseul este amenajat, vei găsi panouri informative cu toate viețuitoarele din zonă, dar și cu plantele rare ocrotite de lege.

Traseul șerpuit printre pereții înalți de până la 30 de metri înălțime care se depărtează și se apropie este uluitor. Mai ales că, la un moment dat, pârâul care te însoțește dispare pe sub munte și valea rămâne seacă. Pe acolo trec apele doar când plouă sau când se topesc zăpezile. Apa reapare în calea ta mai sus, dintr-o dată.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Pereții Prăpăstiilor sunt ideali pentru pasionații de escaladă, ba chiar vei găsi panouri informative cu zecile de trasee amenajate. Cel mai lung are 115 metri. Nu uita nici că aici e un loc minunat pentru mountainbike!

La Valea Prăpăstiilor se ajunge foarte ușor. Din orașul Zărnești mergi spre Măgura. Apoi ajungi într-o intersecție unde este Fântâna lui Botorog. Poți lăsa mașina acolo sau poți continua drept, până la barieră (încă aprox 1 km), unde începe rezervația. De acolo, mergi prin chei (lungi de 2 km). După chei, la un kilometru, este Cabana Curmătura.
Dacă stai în Măgura și vrei să faci un circuit montan pe jos, urmărește traseul marcat cu cruce roșie Măgura – La Table – Valea Prăpăstiilor – Măgura (aproape 13 km).

Cetatea Râșnov

Una dintre cele mai bine păstrate cetăți țărănești din Transilvania secolului 14. Construită solid și rezistând la invaziile tătarilor în Țara Bârsei, cu ziduri de 5 metri înălțime și groase de 1.5 metri, cetatea s-a dezvoltat rapid, fiind în drumul de tranzit între provincii.

Astăzi se păstrează incinta interioară, turnurile și ruinele a peste 30 de case care adăposteau localnicii pe timp de asediu. Cetatea a fost recondiționată cu ani în urmă păstrând aerul medieval. Da, are nevoie din nou de atenție.

În interior, vizitatorii pot vedea Muzeul de Artă Feudală (cu armuri, arme, stampe, mobilier de epocă, haine, instrumente de tortură). Vechile case au fost transformate astăzi în buticuri de suvenire, dar și în ateliere meșteșugărești. Periodic, cetatea găzduiește festivaluri medievale și ateliere specifice.

Dacă nu vrei să urci pe jos la cetate pe la marginea orașului, poți urca cu liftul instalat special – se ia din centrul Râșnovului.

Vă las o fotografie superbă a lui Riccardo Sicardi:

Dino Park

Dacă mergeți în zonă cu cei mici, merită să vă opriți vreo două ore în care să vă întoarceți cu 150 de milioane de ani în timp! Acesta este cel mai mare parc tematic dedicat dinozaurilor din Sud Estul Europei. Vei găsi 47 de dinozauri în mărime naturală. Nu sunt doar „niște” dinozauri, ci toți sunt atestați științific și recreați din fibră de sticlă după descoperirile paleontologice. În plus, se organizează și diverse ateliere pentru cei mici!

Peștera Valea Cetății

La nici trei kilometri de Râșnov se află Peștera Valea Cetății, un monument al naturii. Nu e nici cea mai mare peșteră din țară, nici cea mai decorată, însă ceea ce oferă o face unică!

Peștera a fost descoperită accidental în 1949 în urma unei explozii hidraulice care a scos la lumină intrarea. A fost studiată de speologi, care au ajuns la concluzia că este relativ nouă (are „doar” două milioane de ani), dar a fost săpată de ape în calcare foarte vechi, din jurasic.

Mulți ani nu a fost popularizată, deoarece intrarea se făcea foarte greu, doar pe burtă. Însă în 2010, intrarea a fost curățată de sedimente, iar peștera a fost amenajată și inclusă în circuitul turistic. Are o lungime totală de 958 de metri, iar traseul turistic – cu balustrade, scări și podețe – are 270 de metri.

Valea Cetății impresionează prin sala mare, un spațiu de aproape 2500 mp cu o înălțime de 20m. Tocmai pentru că natura a fost generoasă modelând o sală cu o acustică perfectă, aici au loc concerte ale Filarmonicii din Brașov – evident, fără niciun fel de sistem de amplificare. Concertele au loc în fiecare sâmbătă de la ora 18:00, costă 40 de lei de persoană (plătibili la intrare) și se organizează pentru un grup de minimum 30 de persoane. Rezervări pe http://www.pestera-valeacetatii.ro/ sau 0268/230/109.

Un alt plus pe care îl oferă peștera este pentru iubitorii de adrenalină. Există un traseu speoturistic care se parcurge în grupuri de 2-5 persoane însoțite de un ghid. Evident, echipamentul e inclus. Intrarea pe traseu se face doar în baza rezervării pe site/la telefon.

Cheile Râșnoavei

And here it goes… my fav! Știu Cheile astea de când nici nu mergeam încă la școală. Ajungeam prin pădure, coborând de la Cabana Secuilor. Și atunci, eram doar eu și cu părinții mei. Rar ne întâlneam cu câte-un turist pentru că am senzația că nici drumul de acces dinspre Râșnov ori era închis, ori era impracticabil. Astăzi, nici nu ajungi bine, că deja simți mirosul de grătare de pe râu, iar mașinile-s parcate pe-o parte și pe alta a drumului. Ca tip, veniți în weekend când vă puteți bucura din plin de peisajul frapant. Dar nu musai asta iubesc eu aici. Ci iubesc ce se face aici: traseu de via ferrata, tiroliană, pendul și bungee jumping. Dacă e prea hard-core pentru tine, în zonă e un centru de echitație! :))

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Cu bicla, alergare sau hiking

Centrul de Ecologie Montan a creat 9 trasee ecoturistice în Poarta CarpațilorAcestea străbat Moieciu de Sus, Șirnea, Fundata și Fundățica și sunt marcare T1-T9. Traseele sunt destul de ușor de făcut și au fiecare specificul său conform descrierii de pe site.

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeași categorie

Călătoria nu se oprește aici! Uite câteva sugestii de articole din aceeași categorie, care îți vor stârni interesul.