Centrala nucleară de la Cernavodă a intrat în atenţia publicului român imediat după dezastrul de la Fukushima. De atunci, au aparut nenumărate speculaţii în presă ce au pus la îndoială siguranţa centralei.

CNE Cernavodă este o centrală CANDU 6 (CAnada Deuterium Uranium) care utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea în circuit închis. Aceasta este principala caracteristică ce diferenţieză centrala noastră faţă de centrala de la Fukushima, centrală de tip Boiling Water Reactor (BWR).

Comparaţie: CNE Cernavodă (CANDU) şi centrala Fukushima (BWR)

Sistemele CANDU care controlează centrala sunt suficient de puternice pentru a opri imediat şi în condiţii de siguranţă reactorul în caz de orice tip de defecţiune sau eroare, fie tehnică, fie umană. Centrala de la Cenavodă are cinci unităţi construite, însă numai două se află în exploatare. Alte două sunt planificate pentru a fi conectate la reţea în 2014, respectiv 2015. Pentru ultimul reactor nu a fost încă planificat anul în care va fi dat în funcţiune.

4 SISTEME DE SIGURANŢĂ INDEPENDENTE

Un reactor CANDU are patru sisteme de siguranţă: două independente (pasive), un sistem pentru răcire de urgenţă şi un sistem de izolare. Sistemele de oprire de siguranţă sunt concepute în aşa fel încât dacă o componentă a sistemului de oprire eşuează, restul sistemului va fi activat automat pentru a închide reactorul.

Sistemul de oprire 1 Opreşte reacţia în lanţ prin bare de absorbţie a neutronilor. Barele de oprire cad în cilindrul în care are loc reacţia nucleară, absorbind neutronii şi reactorul se opreşte.

Sistemul de oprire 2 O soluţie concentrată ,“otravă lichidă” (gadolinium) pentru absorbţia neutronilor, aflată permanent sub presiune, este injectată prin conducte direct în moderatorul de joasă presiune (apa grea) pentru a opri reacţia în lanţ.

Cele două sisteme reduc căldura generată de la 100% la 10% în doar două secunde. Sistemele de oprire rapidă ale reactoarelor sunt total independente unul de altul şi sunt construite pe principii fizice şi inginereşti complet diferite.

Comanda de declanşare a sistemelor este dată de un calculator special, denumit „câinele de pază” şi la care operatorii din camera de comandă nu au acces. Cu alte cuvinte, acestea pornesc independent de voinţa operatorilor ori de câte ori vreunul dintre parametrii săi normali de funcţionare (temperaturi, presiuni, debite de fluide, etc.) ies din limitele normale.

Sistemul de răcire de urgenţă al reactorului Este proiectat pentru a restabili răcirea combustibilului în cazul pierderii de lichidului de răcire. Sistemul serveşte doar ca furnizare de răcire de rezervă şi cuprinde trei etape:

• etapa de injectare – foloseşte aer sub presiune pentru a injecta apă din rezervoarele situate în afara clădirii reactorului în sistemul de transport al căldurii
• etapa intermediară – furnizează apă din rezervor
• etapa de recuperare – când apa din rezervor este epuizată, se recuperează apa care a fost colectată în bazinul clădirii reactorului şi este pompată înapoi în sistemul de transport al căldurii.

Sistemul de izolare Există în mod normal cinci bariere care previn eliberarea de materiale radioactive din centrală: combustibilul solid de dioxid de uraniu conţine mai mult mult de 90% din produsele de fisiune radioactive. El este sigilat într-un tub de metal sau manta.
Combustibilul este în interiorul unui sistem de răcire, de asemenea sigilat. O clădire masivă de izolare înconjoară sistemul de răcire. Există o zonă de excludere între centrala nucleară şi zonele rezidenţiale. Acesta diluează orice emisie radioactivă în cazul unui accident.

Siguranţa CANDU dincolo de sisteme

– cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară

– încărcarea combustibilului se face săptămânal faţă de celelalte tipuri de reactoare încarcate anual

– are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (450 tone apă grea)

– chesonul reactorului conţine aproximativ 500 tone apă uşoară, care poate să asigure răcirea în caz că apa grea se pierde.

– CNE Cernavoda este proiectată luând în considerare posibilitatea unui cutremur de 8 grade, în baza studiilor elaborate de Centrul de Fizică Pământului ce au inclus istoria întregii regiuni şi zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea şi zona Sabla (muntii Balcani).

– Siguranţa umană este un factor important. Angajaţii de la CNE Cernavodă au o experienţă vastă, lucrând de zeci de ani în acest sector. Majoritatea sunt absolvenţi ai Facultăţii de Fizica Atomică şi Nucleară, deci cu pregătire specială în domeniu.

Verificarea centralei se face periodic

Verificarea se face pentru fiecare unitate: reactorul cu toate sistemele lui auxiliare, inclusiv turbina fiecăruia.

“Mai întâi sistemele fiecărei unităţi sunt verificate chiar în timp ce funcţionează, mai ales cele de de oprire rapidă şi cele de siguranţă apoi şi cele care răspund de producţia de energie. Avem proceduri obligatorii de testare funcţională şi astea se execută periodic, la o zi, la o săptămână, la o lună etc, în timp ce unitatea funcţionează şi produce curent”, a afirmat Bogdan Dinu.

Fiecare unitate este oprită la doi ani şi se face o verificare generală (OUTAGE), deoarece unele teste şi reparaţii nu se pot face cu reactoarele pornite, din cauza nivelului de radiaţii ridicat din anumite zone. Aceste verificări sunt planificate strict, cu doi ani înainte şi se aduc şi specialişti din străinătate.

“Mai mult de-atat, peste noi vin periodic controale, nu numai ale organelor abilitate ale statului, ci si ale unor comisii internaţionale: WANO, OSART, INPO, AIEA etc, care ne verifică modul în care aplicăm reglementările de siguranţă nucleară, în primul rând”, a spus sursa citată.

Licenţa de funcţionare se reînnoieste periodic, după evaluare. Organele guvernamentale care supraveghează centrala aprobă funcţionarea acesteia.

În caz de accident:

-reactoarele se opresc şi rămân oprite,

-sistemul elimina căldura din reactoare,

-orice eliberare radioactivă este minimizată,

-pierderea lichidului de răcire nu se produce,

-nu vor exista emisii radioactive peste limitele admise care să rezulte de la orice daune ale sistemelor, altele decât nucleul reactorului,

– dacă un reactor eşuează, nu va afecta sistemele sau structurile adiacente

Mai mult decât atât, centrala de la Cernavodă nu seamănă nici cu centrala de la Cernobâl, existând şi între acestea diferenţe majore ale funcţionării şi ale sistemelor de protecţie.

Compararea sistemelor de siguranţă: de tip CANDU şi un reactor de tip RBMK Cernobâl în 1986 *

CNE Cervanodă se dovedeşte a fi una dintre cele mai sigure centrale nucleare din lume, dezvoltând sisteme de siguranţă performante şi măsuri de protecţie pe care niciun alt tip de reactor nu le deţine .

Surse:

• http://canteach.candu.org/*
• http://www.cne.ro/
• http://nuclearsafety.gc.ca/eng/mediacentre/updates/march-11-2011-japan-earthquake-comparison-candu-and-bwr-reactors.cfm
• Foto : http://canteach.candu.org/imagelib/simulator/cernavoda1_simulator.jpg
• Bogdan Dinu, inginer de radioprotectie şi membru al echipei de intervenţie în situaţii speciale la CNE Cernavodă
• http://www.scribd.com/doc/51066452/Compararea-reactoarelor-Centralei-Nuclearoelectrice-Cernavod%C4%83-cu-reactoarele-japoneze-BWR

Foto: RizeaLavinia, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons