Muzeul Național de Istorie a României îl știu încă din școala generală ca fiind cel mai important muzeu de la noi atât datorită dimensiunilor sale generoase, cât și datorită patrimoniului valoros pe care îl deține – iar asta se vede de îndată ce intri în Tezaur, partea mea favorită din clădire.
Întâi a fost Palatul Poștelor
Ei, istoria-i lungă și interesantă și a început în 1892, când Ministerul de Interne a decis să fie construit Palatul Poștelor, alocând pentru acest proiect un buget considerabil. Dar clădirea nu putea arăta oricum, ci trebuia să fie monumentală, impunătoare, cu un pas în fața stilului Bucureștiului de atunci, mai ales că terenul pe care urma să fie construit era deja încărcat de istorie în memoria colectivă a orașului: aici fusese domeniul lui Constantin Brâncoveanu pe care-și construise hanul (distrus în incendiul din 1847).
Arhitectul Alexandru Săvulescu a fost însărcinat cu planul. Și, că să fie cât mai frumos, a fost trimis, împreună cu directorul poștelor de atunci, într-un tur prin Europa ca să vadă clădirile de poștă din cele mai faimoase și elegante orașe: Paris, Torino, Milano, Viena, Veneția, Budapesta, Geneva. Punându-se de acord, Săvulescu a propus un plan ce a avut ca inspirație palatul neoclasic din Geneva, scoțând în evidență coloanele dorice.
În 1894, au început lucrările în prezența regelui Carol I și prim-ministrului Lascăr Catargiu. Cum lucrurile se mișcau atunci în alt ritm, palatul a fost inaugurat în 1900. Poșta Română a avut sediul aici până la lucrările de reabilitare din 1970, când clădirea a fost reamenajată pentru Muzeul Național de Istorie.
Important încă de la deschidere
Fiind primul muzeu de arheologie și istorie ce urma să aibă o asemenea reprezentativitate, autoritățile au decis să aducă la București cele mai importante descoperiri/artefacte, obiecte de la micile muzee din țară. S-a început, evident, cu cele din metale prețioase. Încă de la început, muzeul a avut 49 de săli care reflectă istoria teritoriului României de azi încă din paleolitic. Firul curge ușor prin epocile bronzului, pietrei, fierului, prin epocile culturilor grecești, geto-dacice, dacice, romane și daco-romane, care au continuat, în timp, cu statele feudale românești, țările române – cu dezvoltarea lor prin evenimente marcante, precum mișcarea revoluționară din 1821, Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, independența națională, războaiele mondiale și România în socialism.
Ver esta publicación en Instagram
Trajan’s Column. Reproduction. #muzeim #bucharestmuseums #visitBucharest #visitRomania #EBTinRomania
Regimul comunist a schimbat expozițiile, astfel încât să își impună ideologia, partidul și conducătorul.
După anii ’90, Muzeul a intrat într-o nouă etapă, cea în care și-a deschis porțile către lume, având expoziții de succes atât în Europa, cât și în America sau Asia.
Deși clădirea a fost afectată de cutremurul din 1997, abia în 2002 s-au găsit resursele financiare pentru renovare și reproiectare. Lucrările trebuiau finalizate în 2007, însă s-au întins până în ziua de astăzi. Terminate în mare parte, muzeul îți așteaptă vizitatorii trei dintre secțiile expoziției permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul și Columna lui Traian), iar holul central găzduiește expoziții temporare.
Expoziții permanente
Columna lui Traian – unul dintre cele mai reprezentative monumente ale istoriei vechi a neamului a fost reprodus într-un spațiu special amenajat, cu cele mai impostante scene de luptă.
Lapidarium – expune obiecte ce datează din Europa Antică și Evul Mediu, precum acte, decrete, monumente onorifice, religioase, monumente funerare șşi votive, sculptură și elemente decorative și de arhitectură).
Tezaurul Istoric – are expuse peste 3000 de piese extrem de valoroase, recuperate de la vechiile civilizații ce au existat pe teritoriul actualei Românii. În 2010, acest patrimoniu a fost evaluat la jumătate de miliard de euro, potrivit unui reportaj al Ziarului Financiar.
Expoziții temporare
„Exponatul lunii” (care mi se pare o inițiativă foarte eficientă pentru a promova patrimoniul) este o micro-expoțiție ce durează aproximativ o lună și își propune să aducă în atenția publicului obiecte unice și valoroase, dar și curiozități istorice.
În această perioadă, muzeul mai găzduiește următoarele expoziții:
- „1989 – 30 de ani după…” – până la 31 iulie 2020
- „Aurul împăraților chinezi. Podoabe regale din perioada Wanli, dinastia Ming – Colecția Dong Bo Zhai” – până la 22 martie 2020
Toate expozițiile curente sunt anunțate pe site.
Ateliere pentru cei mici
Muzeul Național de Istoriei a României îi așteaptă pe cei mici să descopere istoria țării printr-o serie de ateliere educaționale. Durata acestora este una și două ore, în care educatorii muzeali, animatorii (legionari, nobili daci și cavaleri) le voi stimula imaginația și pofta de cunoaștere. Înscrierile se fac aici.
Între timp, au abia aștept să vă arăt fotografii și să vă povestesc și despre partea încă nedeschisă a muzeului… când s-or termina lucrările… Atunci vă aștept cu un update!
Ver esta publicación en Instagram
- Unde? Calea Victoriei 12
- Când? miercuri-duminică 9:00 – 17:00
- Cât? 20 lei
- Detalii: mnir.ro
*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©