Muzeul Civilizației Gumelnița, o comoară arheologică ce prinde viață cu fiecare tur ghidat

Muzeul Civilizației Gumelnița

Am slăbiciunile mele în materie de artă ceramică. N-am ajuns nici arheolog, nici cercetător, nici cine știe ce specialist în istorie. Însă două tipuri de ceramică mă hipnotizează și nu ratez ocaziile de a le admira îndelung. De multe ori, mi-e nu-știu-cum să stau atât de mult în muzeu în fața unui obiect, că îl pozez și îmi continui contemplarea acasă. Am scris „artă” pentru că figurinele și formele pictate în culturile Cucuteni și Gumelnița sunt, pentru mine, unele dintre cele mai intense (și încă misterioase pentru noi, azi) forme de manifestare umană și spirituală de acum 5000-7000 de ani din regiune.

Vreau să îți povestesc despre una dintre cele mai importante culturi neolitice din România: Gumelnița. Iar cel mai bogat patrimoniu arheologic este la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița. 

Dar întâi, să îți spun câteva lucruri despre această impresionantă civilizație… 

Civilizația Gumelnița: comori și enigme

Nu doar incașii, aztecii sau mayașii au marele lor mistere. Dacă ne uităm cu atenție pe teritoriul nostru de azi și ne întoarcem în timp – cu 6000-7000 de ani în urmă, pe malurile fertile ale Dunării de Jos, s-a dezvoltat una dintre cele mai interesante și bogate civilizații din Europa: Gumelnița. Cultura aceasta a lăsat în urma sa o moștenire arheologică impresionantă care încă mai captivează imaginația oamenilor de știință, a pasionaților de istorie și a iubitorilor de frumos și misterios – ca mine.

Originea și Evoluția. Civilizația Gumelnița a luat naștere în jurul anului 5000 î.e.n. și a prosperat timp de aproximativ 2.000 de ani în zona Dunării de Jos, cuprinzând teritoriile de astăzi ale României, Bulgariei și Greciei – până la Marea Egee. Intervalul de potențial maxim al culturii, potrivit arheologilor, a fost între anii 4650-3950 î.e.n. Ceea ce cred că e interesant să menționez e că Gumelnița a fost contemporană cu alte mari civilizații ale epocii, cum ar fi Mesopotamia și Egiptul. Cultura a devenit cunoscută pentru așezările sale rurale bine dezvoltate, agricultură avansată și ceramica deosebit de elaborată și minunat pictată, cu decor complex și detaliat, care include modele geometrice, animale stilizate și simboluri religioase.

 

Ver esta publicación en Instagram

 

Una publicación compartida por Cory Matei (@corymatei)

Povestea unei civilizații. Ceea ce știm astăzi, ca urmare a descoperirilor arheologice, e că acest popor era unul de fermieri avansați: cultivau cereale, legume și plante. Dezvoltarea agriculturii a dus la o creștere semnificativă a populației și la stabilirea așezărilor permanente. Apoi, știm că prelucrau prin metode rudimentare aurul pe care îl găseau în râuri: obiectele de aur descoperite în siturile arheologice Gumelnița sunt remarcabile pentru complexitatea și frumusețea lor, fiind dovada abilităților artizanale avansate. Iar ceramica lor este deja celebră pentru modelele și decorațiunile sale complexe. Aceste vase erau folosite atât pentru scopuri casnice, cât și pentru ceremonii religioase (acestea din urmă fiind cele mai captivante). Ele ilustrează nivelul de dezvoltare artistică. În ceea ce privește securitatea, arheologii ne spun că unele așezări Gumelnița au fost fortificate, indicând că societatea lor avea o preocupare pentru apărare, ceea ce sugerează un grad de organizare socială mai complex în comunitate.

Ritualuri misterioase. Civilizația Gumelnița este, poate, una dintre cele mai intrigante culturi preistorice din Europa, iar ritualurile sale au jucat un rol semnificativ în viața de zi cu zi a acestei societăți antice. Cu toate că ne sunt în mare parte necunoscute detaliile exacte ale acestor ritualuri și totul este îmbrăcat în teorii, studiul artefactelor și a siturilor arheologice oferă indicii valoroase despre modul în care acești oameni au înțeles lumea.

  • Unul dintre aspectele centrale ale ritualurilor culturii Gumelnița a fost adorarea zeiței fertilității (Zeița-Mamă). Acest cult a fost în centrul vieții sociale și religioase. Figurinele antropomorfe, reprezentând femei gravide, au fost descoperite frecvent în siturile Gumelnița. Aceste figurine serveau, probabil, ca obiecte de cult și ca simboluri ale fertilității și reproducerii.
  • Ritualurile funerare au fost, de asemenea, o parte importantă. Oamenii din această societate aveau o grijă specială față de cei decedați. Înhumarea era adesea însoțită de obiecte de valoare semnificativă, cum ar fi ceramica, bijuteriile sau uneltele (iar ceva impresionant o să vezi la Muzeul Culturii Gumelnița). Aceste obiecte sugerează credința într-o viață de apoi și rolul lor în lumea de dincolo.
  • Cultul soarelui și cultul cerului au fost, de asemenea, semnificative. Multe dintre artefactele descoperite au indicat că această civilizație a acordat o atenție deosebită mișcării soarelui, fazelor lunii și evenimentelor astronomice.

Căderea unui imperiu. La fel cum a apărut, civilizația Gumelnița a dispărut la fel de misterios în jurul anului 3000 î.e.n. Există mai multe teorii cu privire la cauzele declinului acestei culturi, inclusiv schimbări climatice, conflicte sau migrații.

Muzeul Civilizației Gumelnița, un patrimoniu remarcant

Muzeul Civilizației Gumelnița se concentrează pe promovarea și conservarea patrimoniului cultural și arheologic din regiune, cu accent pe cultura și civilizația Gumelnița. Acest muzeu este dedicatcercetării și prezentării culturii Gumelnița, care a înflorit în zona Dunării de Jos. Exponatele din muzeu provin din siturile arheologice deschise în imediata apropiere a Olteniței.

Istoric. Muzeul de Arheologie a luat ființă în anul 1957, odată cu generoasa donație a unui pasionat de arheologie, Barbu Ionescu, contabil. El nu doar că a oferit 902 piese arheologice pentru a constitui baza colecției muzeului, dar a devenit și primul său director, îndeplinind această funcție până în 1968. În acel an, Done Şerbănescu a preluat conducerea instituției și a adus o serie de reorganizări și modernizări semnificative. Sub îndrumarea domnului Şerbănescu, colecțiile muzeului s-au extins considerabil (a supravegheat până la 5 situri arheologice exploatate în același timp), cuprinzând astăzi aproximativ 15.500 de obiecte arheologice și numismatice ale culturii eneolitice Gumelnița, precum unelte de piatră și corn de cerb, ceramică, figurine, vase antropomorfe și zoomorfe, harpoane, topoare din piatră și alte elemente de artă plastică. Datorită colecțiilor sale originale și unitare, muzeul a devenit un reper important pentru studierea civilizației Gumelnița.

Ce colecții vei descoperi. Muzeul găzduiește o colecție impresionantă de artefacte, inclusiv vase de ceramică în stare excepțională, bijuterii foarte valoroase, unelte din silex și alte obiecte interesante care ilustrează viața și cultura acestei vechi civilizații. Aceste exponate oferă o privire de ansamblu fascinantă asupra modului în care oamenii trăiau și se dezvoltau cu 5000-6000 de ani în urmă.

  1. Aurul de la Gumelnița: Unul dintre cele mai notabile aspecte ale culturii Gumelnița este prezența unor obiecte de aur elaborate: cercei și brățări, care au fost descoperite în siturile arheologice de la câțiva kilometri distanță. Aurul de la Gumelnița este cunoscut pentru frumusețea și complexitatea sa, dar și pentru puritatea de 97-99%, evidențiind priceperea artizanilor, care l-au prelucrat prin tehnici rudimentare, de modelare prin lovire.
  2. Ceramica: Vasele de ceramică Gumelnița sunt adesea decorate cu modele geometrice și stilizate. Aceste vase au fost folosite pentru o varietate de scopuri, de la depozitarea alimentelor la ritualuri religioase. Mi-au atra atenția capacele de vase cu coarne de (probabil) bivol, dar și „cuptoarele cu microunde” – cum am glumit cu ghidul: recipiente-suport ce puteau fi umplute cu cărbuni, apoi se punea vasul deasupra și așa se încălzea/ așa se ținea mâncarea caldă.
  3. Unelte casnice: Muzeul expune și diverse unelte și obiecte folosite în viața de zi cu zi a oamenilor din acea perioadă. Acestea includ unelte de pescuit (o să râmâi uimit de dimensiunea acului de pește și te vei întreba ce dinozauri de pești erau acum 6000 de ani pe Dunăre), instrumente de prelucrare pentru piatră și oase, lame de silex perfect tăiate (scoase din acel bloc imens de silex pe care îl vei vedea expus în muzeu – e o piesă estrem de rară și valoroasă) și alte obiecte ce te vor intriga.
  4. Artefacte funerare: Vei vedea artefacte funerare, inclusiv obiecte găsite în mormintele din acea perioadă. Acestea includ obiecte de valoare semnificativă.

Exponate deosebite

Muzeul Culturii Gumelnița expune obiecte unice, extrem de relevante pentru încercarea de a cunoaște această societate, ilustrând aspecte semnificative ale vieții, culturii și credințelor acestei străvechi societăți europene.

Îndrăgostiții de la Gumelnița, cunoscuți și sub numele de „Cuplul de la Gumelnița,” sunt două figurine antropomorfe(grup statuar)  de ceramică care reprezintă un bărbat și o femeie. Aceste figurine sunt printre cele mai celebre și semnificative exponate din colecția Muzeului Civilizației Gumelnița și sunt considerate adevărate simboluri ale culturii. Figurinele datează din jurul anului 4800 î.e.n. Ele au fost create din lut ars. Au dimensiuni reduse (15 centimetri înălțime) și sunt sculptate cu o atenție deosebită la detalii, atât încât specialiștii pot observa tandrețea pe chipurile lor. Figurinele nu sunt doar opere de artă, ci specialiștii sunt de părere că au și o semnificație culturală profundă. Ele ar putea reprezenta un cuplu căsătorit sau simboliza dragostea și relațiile interumane. Interpretarea lor exactă rămâne subiect de dezbatere în rândul arheologilor. 

Brățara de aur din eneolitic. Confecționată din aur nativ, 97-99% puritate, 27 karate, este singura brățară de acest tip descoperită pe teritoriul României (Vlădiceasca – Valea Agrovei). Au fost descoperite doar trei, celelalte două în Bulgaria și sunt, potrivit ghidului, la Varna.

Marea Mamă. Sau Zeița de la Vidra. Ca o cultură matriarhală, această cizilizație nu s-a dezis: cea mai mare piesă de cult descoperită o reprezintă chiar pe zeitatea supremă. De fapt, aceasta este printre cele mai renumite artefacte eneolitice din lut din România. Vasul unicat, creat după forma corpului feminin, a fost modelat manual și decorat. Ceea ce face obiectul și mai valoros este că s-a păstrat aproape în totalitate, cu excepția extremităților picioarelor. 

Coarnele. Se pare că, în cultura Gumelnița, coarnele erau simbolul protector, cel pe care îl foloseau atât pe obiectele de cult, cât și pe „machetele caselor”. Ghidul spune că ei foloseau simbolul coarnelor la fel cum folosim noi simbolul crucii astăzi.

Și multe enigme. La ce foloseau micile picioare din lut? Sau cum au fost găurite, rudimentar, micile semințe rotunde și foarte tari pentru a crea bijuterii? Ce puneau în vârful strecurătorii? Cum de mâncau cu lingura acum 5000 de ani? Sau cum șlefuiau lame de silex curbate, dat fiind faptul că materialul e atât de dur (pe o scară a durității în care diamantul are 10, silexul are 7)?

*photo insert: muzeulgumelnita.ro

Toate sunt piese la care marile muzee râvnesc. De aceea, este de înțeles și acceptabil ca unele dintre aceste piese să fie expuse ca replici.

Muzeul Civilizației Gumelnița, două sedii

Când ajungi la Oltenița, ține cont că trebuie (și merită) să vizitezi ambele sedii ale muzeului.

Dacă vei face ca mine, și vei pune pe Google Maps „Muzeul Civilizației Gumelnița” și nu adresa oficială, te va duce la clădirea veche. Aici, vei găsi o impresionantă colecție de exponate care acoperă mai multe perioade istorice. Printre acestea se numără:

  • Perioada Neolitică: Colecția muzeului cuprinde obiecte din diverse civilizații neolitice, inclusiv cultura Dudești, Boian și Gumelnița.
  • Perioada Bronzului: Expoziția acoperă civilizațiile Cernavodă I și Cernavodă II, civilizația Glina și Tei și civilizația Radovanu.
  • Antichitate: Muzeul adăpostește obiecte culturale din perioada geto-dacă din secolul al VI-lea î.e.n., oferind o privire spre istoria și cultura acestui popor antic.
  • Pintre cele mai prețioase comori ale Muzeului Civilizației Gumelnița sunt tezaurele cu bijuterii de la Radovanu-Neguleasa, care datează din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, și cele de la Nuci, Colibași și Chirnogi.

Apoi, trebuie să mergi spre sediul nou (din 2019) din strada Argeșului nr 6A, unde muzeul s-a extins. Sediul nou este chiar în subsolul Teatrului de lângă Turnul cu Apă. Aici, vei găsi ceea ce eu ador: obiectele puse în context, o expoziție destinată exclusiv culturii Gumelnița. Cu o dioramă cu Măgura Gumelnița (alfată la 4 km de Oltenița) la o scara  de 1:100, unde sunt exploatate 6 situri arheologice și cu 3 vitrine în care sunt reconstituite scene ale unei case gumelnițene (unelte, teșut, gătit).

 

Ver esta publicación en Instagram

 

Una publicación compartida por Cory Matei (@corymatei)

Bonus: Turnul de Apă, simbolul orașului

Și, dacă ai ajuns până aici, vizitează și Turnul de Apă. Turnul a fost construit pentru a oferi apă potabilă orașului, dar a devenit și un punct de referință emblematic, cu cei 34,46 metri ai săi.

În anul 1913, Primăria orașului Oltenița a organizat o licitație publică care a avut loc pe data de 15 septembrie. Până în 1916, a fost finalizată construcția Turnului de Apă, împreună cu o parte a rețeleli de apă. Acest turn remarcabil a fost realizat din beton armat și a reprezentat prima construcție de acest fel din Oltenița. A fost conceput pentru a adăposti un rezervor de apă de mare capacitate în partea superioară, astfel încât să furnizeze apă potabilă în întregul oraș. În 1977, Turnul de Apă a fost scos din uz, iar de-a lungul timpului, clădirea a fost folosită în diverse scopuri. În anul 1992, turnul a fost recunoscut ca monument istoric, iar de atunci spațiul este dedicat expozițiilor temporare de artă.

Mulțumiri. Vreau să-mi exprim recunoștința pentru experiența minunată pe care am avut-o la Muzeul Civilizației Gumelnița, datorită celor doi ghizi extraordinari: domnii Theodor și Silviu, muzeografi. Cu pasiunea și cunoștințele lor, m-au plimbat prin cultura superbă și intrigantă a acestei civilizații antice. Am fost încântată de detaliile interesante pe care le-au împărtășit – o mică parte dintre ele le-am menționat și eu mai sus; pentru mai mult, merită din plin să îți faci timp pentru o vizită în teren! Le mulțumesc pentru efort, timp și pentru faptul că au făcut ca vizita mea aici să fie una deosebită.

Mai multe despre Muzeul Civilizației Gumelnița și despre evenimentele lor poți vedea pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook.

 

Vizitează și:

O incursiune în Satul Neolitic: Muzeul Câmpiei Boianului „Traian Zorzoliu”

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeași categorie

Călătoria nu se oprește aici! Uite câteva sugestii de articole din aceeași categorie, care îți vor stârni interesul.