Balta Mică a Brăilei, un paradis sălbatic ce te lasă fără cuvinte

Balta Mică a Brăilei, o mică Delta Dunării

Wooow! Superb! Minunat! Uluitor! Când am coborât din barcă nu mai găseam cuvinte ca să descriu cât de mult mi-a plăcut tura din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Am avut noroc de o zi de toamnă călduroasă, de un ranger profesionist și de un spectacol al naturii de neuitat!

Sora mai mică a Deltei Dunării

Balta Mică a Brăilei s-a format între două din cele trei brațe în care se împarte Dunărea de la Giurgeni (Dunărea Navigabilă și Brațul Vâlciu), de aceea mai este numită generic Insula Mică a Brăilei. Este rezervație naturală încă din 2000 și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Este și sit Ramsar (zonă umedă de importanță internațională) și se suprapune cu o importantă zonă de protecție avifaunistică. Nu degeaba i se mai spune și Delta Mică, fiind sora acelei delte supra-cunoscute. Dacă vorbim și de floră și faună, nu am atâtea zile la dispoziție să înșir aici toate speciile – unele pe cale de dispariție. Așa că mă axez pe actrițele principale, ce fac show cu aripile lor: aici au fost identificate aproximativ 210 de specii de păsări, dintre care 150 migratoare!

Dar, uneori, e prea frumos afară ca să plece…

Pe apa lină mărginită de ruginiu

Încă de la ora nouă eram în Stăncuța, locul din care am insistat  să iau barca (în mod curent, pleacă din Brăila). Domnul Gigi, rangerul nostru, care se ocupă cu îngrijirea și protejarea zonei (în special de braconaj) ne aștepta deja după dig, complet echipat pentru această aventură: cu cizme de cauciuc până peste genunchi. Noi, în adidași… o să aflați îndată de ce tip de aventură am avut parte. 🙂

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Perfect day on the #Danube #visitromania #braila

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Cum deja era final de toamnă, ne-am mai întâlnit doar cu o singură barcă de turiști în periplul nostru. În rest, doar noi. Noi și natura! Nu ne-am sfiit să luăm din plin, în viteză, tot curentul de pe Dunărea navigabilă, în timp ce am zărit câțiva cormorani, o droaie de pescăruși, un stârc cenușiu și un stol de vreo 30 de rațe sălbatice, care s-au înălțat și au traversat brațul imediat ce ne-au simțit! Wow, deja văzusem mai multe păsări în 15 minute decât într-o zi întreagă de vară, în Deltă!

Cu barca pe secetă

Copacii în nuanțele lor tomnatice încadrau perfect fluviul bătrân cu nuanțe albăstrii de la mare înălțime, că era atât de secat, că ei rămăseseră suspendați pe malurile abrupte. Cum seceta a scos la iveală bucăți de pământ ce n-au mai fost atinse de vânt de ani și ani de zile, din start am știut că nu aveam cum să ajungem pe lacuri. Iar la observatorul ornitologic – doar cu piciorul într-o plimbare de două ore „pe fundul apei”. Așa că am făcut stânga pe brațul Cremenea, ca să ne afundăm cât se poate de mult în rezervație mâl. Acum înțelegeți de ce rangerul nostru era atât de bine echipat? Și nu doar o dată a trebuit să se dea jos din barcă să o tragă de pe pragurile nisipoase, atât de mică era Dunărea! Sincer, nu m-a deranjat deloc situația, că am avut timp să admir natura, să o observ, să o ascult și să o simt. Doar că mi-a părut rău că domul Gigi a avut atât de furcă pentru noi pe vreo trei bucăți ale canalului.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Low levels in the Danube! 🙂 #visitromania #danube #baltamicaabrailei #braila #parcbmb #romania

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Eforturi susținute pentru turism

Între timp, el ne-a povestit despre zonă și cum, de când a intrat în administrația lor, turismul a început ușor, ușor să se dezvolte, atingând în acest an un record absolut de turiști: cam 30.000, aproximează rangerul. Dincolo de plimbările pe care le oferă, pe apă sau pe uscat, cei din administrație se luptă să recupereze terenuri din rezervație vândute haotic străinilor cu mulți ani în urmă (dintre care unul este cel cu o cherhana neinundabilă, ideală să fie dată turismului), să pietruiască drumurile de acces, să refacă în mod constructiv traseele din rezervație, să promoveze cât mai bine turismul în zonă și să îngrijească observatoarele. Ceea ce e de lăudat, rezultatele deja se văd în cifre.

Specii noi

Și, scăpând pe un culoar al albiei în care Dunărea avea mai mult de jumătate de metru, am ajuns în apropierea unul mal abrupt, pe care erau făcute, din loc în loc, un fel de trasee la vale. „Știți ce sunt astea?”, ne întreabă ghidul. Noi, ochii mari. „Tobogane de castori!”, ne răspunde îndată! Ce? Cum? Păi, de doi ani, sunt castori pe Insula Mică a Brăilei. A venit o familie, iar domnul Gigi a fost convins că o să plece, mai ales după inundații. Dar nu numai că au rămas, ci acum sunt patru familii de castori ce rod tot ce prind și își fac tobogane de acces la apă. Ca să vedem mai bine, am tras barca la mal și am urcat pe teritoriul lor: doar cioate de copăcei, pe care se văd perfect urmele caninilor lor puternici. Domnul castor nu a apărut, probabil ne-a simțit din depărtare și s-a ascuns în pădure.

Spectacol pe apă și pe cer

Zgomotul asurzitor al agitației cotidiene a fost înlocuit de liniștea deplină a naturii. O liniște melodioasă cu foșnet de frunze, ciripituri înfundate și sunetul apei străpunse de peștii jucăuși.

Plimbarea noastră a continuat și a fost plină de minunile naturii. Am prins pe un culoar de apă mai adâncă și am căpătat puțină viteză. Apoi am dat de rațe sălbatice. Zeci, apoi sute și mii de rațe ce s-au ridicat valuri-valuri de pe apă, se roteau în sincron pe deasupra noastră, apoi plonjau greoi în spate. Poate nu-s eu extrem de plimbată pe ape, însă asemenea reprezentație de minute în șir nu am mai văzut vreodată!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O barcă înconjurată de natura în toată splendoarea ei! #visitromania #braila #deltamica

O postare distribuită de ?????? ????? (@corymatei) pe

Iar surprizele nu s-au oprit aici. O pasăre imensă a trecut lin pe deasupra noastră. Văzând-o cu coada ochiului, am crezut că e o buhă. Dar ce să caute ea în zbor ziua?! „Uite un vultur codalb! Un turist la o mie are norocul să-l vadă!”, ne-a spus imediat rangerul nostru.

Și-uite cum am înconjurat Insula Crăcănel și ne-am întors înapoi în stăncuța, admirând caii și vacile ce stăteau la plajă în nisipul uscat. Au trecut două ore și jumătate. Când oare? Eu nu am simțit!

Hai să vezi și mai multe fotografii în albumul de pe Facebook.

Această incursiune în Balta Mică a Brăilei a fost făcută prin bunăvoința Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.AToate detaliile, cât și tururile pe care le fac, sunt aici. Rezervările trebuie făcute cu cel puțin 5 zile înainte în sezon.

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din aceeași categorie

Călătoria nu se oprește aici! Uite câteva sugestii de articole din aceeași categorie, care îți vor stârni interesul.