Home » Blog de calatorie » Expediția El Nido – Coron: din zona de confort direct în paradis. Informații necesare
Expediția El Nido – Coron: din zona de confort direct în paradis. Informații necesare
Există vacanțe. Și există expediții. Iar ce am făcut noi între El Nido și Coron (Palawan, Filipine) timp de trei zile și două nopți intră, fără doar și poate, în a doua categorie: variantele pentru cei care sunt mai degrabă compatibili cu natura decât cu room service-ul.
Pentru aceia care vor povești și trăiri intense, nu prosoape împăturite în formă de lebădă. Pentru cei care pot spune „da” la ideea de a dormi în cabane A-frame pe piloni. Fără geamuri și fără uși, și „nu” la ideea de a se plânge că nu e presiune bună la duș, că abia ai apă la butoi și un canceu cu care să te descurci.
O expediție de genul acesta nu e doar o călătorie, e o resetare generală a sistemului de confort și de valori cu care ești prea obișnuit.
Dar hai să vorbim, dincolo de paradisul de aici, despre ce înseamnă o astfel de expediție și cum să îți setezi corect așteptările, să nu ai un șoc și să nu transformi aceste 3 zile în cele mai șocante din viața ta din cauza lipsei de confort.
Cum arată, de fapt, expediția El Nido–Coron?
E simplu: sari dintr-o insulă pustie în alta – acele bucăți de nisip sclipitor cu ape de la turcoaz la smarald în culori tari – în costum de baie, cu pălăria bine strânsă pe cap și musai cipici de plajă. Sfântul Protector al vieții tale e un cocktail din două loțiuni: cea de soare și cea anti-insecte, cu DEET. Mai există un obiect care devine indispensabil în acest island-break: waterbag-ul în care să-ți pui telefonul, bateria externă, trepiedul, cablurile de încărcare. Chiar și așa, așteaptă-te că tot ce se poate va cam rugini de la condens și diferența de temperatură între în soare-în apă. Nu-l căra de acasă. Îl găsești pe orice colț de plajă înainte de plecare, la fel ca și șepcile/pălăriile, cipicii, ochelarii de soare, husa waterproof pentru telefon – toate la un preț parcă standard de 300 PHP (cam 4-5 eur).
Și cu bagajul mare ce se întâmplă?
Îl bagi în sacul de plastic dat de echipaj, îl legi bine de tot (genul de nod care să țină loc de cifru de seif). Că apoi va fi dus la cala bărcii, unde nu mai ai acces la el până în Coron. Așa că pune deoparte, într-o sacoșă sau ruscăcel sau waterbag tot ce ai nevoie pentru două nopți și trei zile pe barcă. Cât mai puține lucruri! Axează-te pe costumul de baie, lenjerie intimă, 2 tricouri, o eșarfă să-ți țină de soare/tricou SPF și o pereche de pantaloni lungi subțiri (anti-țânțari) pentru seri și dimineți. Plus un săpun (ideal bio, totul se duce pe nisip), pastă + periuță de dinți. Nu vrei să cari nimic greu, pentru că vasul nu acostează niciodată în fața „hotelului”:
• fie înoți până la țărm (majoritatea o fac, e fun),
• fie mergi cu un caiac (eu, că nu știu să înot),
• fie te ajută o barcă (mai ales la reflux, când apa e așa de mică = vasul rămâne și la 2-3 km de plaja pe care e campingul.
Acum, dacă te-ai organizat foarte bine și știi că te vei întoarce din punctul inițial de plecare (expediția are un singur sens, El Nido – Coron sau Coron – El Nido, NU e un traseu circular) cu ferry-ul, poți lăsa bagajul mare, MAI ALES DACĂ AI TROLLER – foarte incomod de depozitat, la cazarea unde ai stat înainte de plecarea din expediție. Indiferent dacă ai ales un Guest House, un hostel sau un hotel, toți sunt atât de drăguți că te vor ajuta negreșit cu depozitarea bagajelor. Doar, dacă faci asta, trebuie să iei în considerare și noaptea/nopțile de cazare în satele de destinație, cum vasul ajunge în jur de ora 18:00 în port când se încheie expediția și nu ai ferry peste noapte.
Viața la beach camp, o poezie tropicală minimalistă
Expediția e genul acela de experiență unde primești exact cât îți trebuie, niciun gram în plus.
Nu ai semnal. DELOC. Nici Wifi. Nu există „mai am nevoie de ceva de la magazin”. Nu ai apă curentă. Electricitatea vine 4-5 ore pe seară dintr-un generator solar, cât să-ți încarci telefonul, frontala și poate și sufletul.
E o expediție pe care o faci pentru natură și pentru feeling-ul local. Cazarea este, în general (vă explic la final de ce „în general”), în căsuțe A-frame din bambus, pe piloni, foarte fotogenice (hei, la noi sunt tare la modă, dar aici înseamnă stil de viață local), o saltea direct pe dușumea, două perne, așternuturi curate și, cel mai important, o plasă de țânțari pe care trebuie să o fixezi responsabil; altfel te faci bufet suedez pentru cei cu aripi. Bine, între noi fie vorba, gândăceii ăia roșii d-aia nu mai pot ei de plasa ta de țânțari (pe cuvânt că m-am abținut să nu trezesc tot camp-ul, o singură persoană a avut de suferit, haha!)
Ușa? O draperie agățată de o funie. La camp-uri „mai fancy”, ai un stor de bambus care îți dă un grad mai mare de intimitate vizuală. Auditivă? Nope, nici pe departe. Însă, așa auzi din față valurile, o melodie minunată peste noapte. Iar, din spate, asculți sunetele pădurii: sute de păsări nocturne, greieri mii, câte-o maimuță fără somn, tot felul de foșnete timide. Numai pe drăgălășenia asta (Carlito syrichta) nu o auzi!
În căsuță, nici urmă de geamuri, becuri, prize sau rafturi. Sau toaletă, haha. Însă ai fix ce-ți trebuie: ventilație naturală la 27 de grade noaptea.
Băile comune. Fiecare camp are două-trei WC-uri cu ușă (slavă Universului pentru ușă). Și un butoi mare cu apă de ploaie plus un canceu – știi ce ai de făcut! Dușuri? Depinde unde nimerești: fie o cabină improvizată cu un cearceaf la intrare tot pe bază de butoi + canceu, fie un tank înălțat cu furtun ce conectează un cap de duș legat de un palmier, în aer liber – aici am râs isteric cu toții, mai ales după o zi pe plaje fine, în care aveam nisip și-n adâncul inimii și niciun paravan.
Daaar peisajul compensează orice lipsă, promit!
Electricitatea e pe generator și funcționează de la 6 la 11-12 noaptea. Singurele becuri din camp sunt amplasate în spatiile comune (zonele de mese și dușuri/toalete) și, în principiu, rămân stinse peste noapte.
Viața pe vas, dietă sănătoasă
3 zile pe o „Bangka” (ambarcațiunea tradițională filipineză) supraetajată: sus, saltele pentru leneveală și spațiu de dans pentru cât ține bateria la boxa portabilă; jos, o masă lungă care devine living room, dining room și spațiu de socializare.
Bucătăria din spate este minusculă, basic, dar miraculoasă. Două persoane gătesc NON-STOP pentru 20+ oameni (noi am fost 23), cu meniuri simple, dar gustoase, pentru toate cele 3 mese de peste zi:
• mic dejun: ouă, french toast, orez, ton marinat, pancakes cu sirop, orez
• prânz: pește, pui/porc, salată, orez
• cină: creveți/scoici, carne de pui/porc/vită la plită, noodles, OREZEEEZ
Nu e all-inclusive turcesc, porțiile sunt foarte bine calculate din cauza spațiului (alimentele sunt încărcate pe barcă: apa, băuturile și lăzile cu mâncare proaspătă în gheață). Deci, mâncarea e limitată și ai câte puțin din toate la fiecare masă cât să-ți fie bine. Fiind bufet din politica anti-risipă, trebuie să te gândești și la ceilalți. Abia după ce toată lumea s-a servit și a mai rămas ceva, poți întreba dacă poți să iei ce a mai rămas în tăvi. E „survival gourmet”. Și funcționează perfect pe mare – nici nu vrei să bagi stomacul în comă când știi ce urmează și de ce ești în expediția asta: snorkeling de 3–4 ori pe zi în ape de cristal (plus perioade surpriză cu valuri).
Despre traseu și natură
Toate companiile organizatoare fac aproximativ același traseu de insule nelocuite, dar îl ajustează după vreme și după insulele cu beach camps alese. Dacă sunt valuri mari, programul se poate schimba din motive de siguranță (noi am înlocuit un obiectiv din traseu, devenise periculos să ajungem din cauza valurilor prinse în ultima zi).
Expediția nu e pentru lagune Instagramabile (ale sunt de vizitat în tururile de o zi din El Nido și Coron), ci pentru insulele pustii, junglele de palmieri și recife, inaccessible altfel: între corali de toate culorile, stele de mare albastre, bancuri de pești în zeci de nuanțe, castraveți de mare, țestoase (dacă ai noroc), uneori și pisici de mare. O lume ca dintr-un film, dar mai bună, pentru că e reală.
Urme după taifunul din noiembrie 2025? Vizibile, și pe alocuri pregnante, da. Unele plaje au munți de corali fosilizați. Dar asta e natura: se reface, se schimbă, respiră.
Despre micile provocări
Din expediția asta, m-am întors cu câteva amintiri, dincolo de mii de poze și peisaje de o frumusețe incontestabilă. Am venit cu febră musculară de atâta înot și snorkeling, cu piciorul drept plin de vânătăi că nu-s capabilă să urc pe scara de lemn în valuri, ciupită de furnici, țânțari și planctonul vieții, cu sare și-n suflet și cu un păr pe care nu cred că-l mai descurc vreodată. Dar amintirile, senzațiile a ceva ce nu am mai trăit vreodată merită tot efortul de a fi mers la acest capăt de lume. Am trăit ceva unic. Real. Neprelucrat.
Norocul a făcut să avem o gașcă minunată pe barcă, formată din oameni din toată lumea (Spania, Canada, Australia, Letonia, Italia, Franța, India): backpakers, slow travelers, curioși și dornici de senzații noi fără pretenții de confort. La fiecare situație provocatoare, imediat striga cineva: „No problem, we adapt!” Și râdeam. Și ne adaptam.
Expedițiile nu se fac pentru confort. Se fac pentru conectare.
Sfaturi? Am câteva!
• Frontală: nice to have, mai ales dacă știi că te duci noaptea la baie. Altfel nu-ți vezi nici propriile degete și ultimul lucru pe care vrei să-l descarci e telefonul.
• Snorkeling gear: primești pe vas, toate sunt bune, no worries, nu-l căra după tine.
• Adaptare. Adaptare. Adaptare: devine cuvântul cheie în fiecare clipă. La mâncare, la lipsa condițiilor de puf, la insecte, la toaleta de pe vas (toaletă e un cuvânt frumos. E o oliță într-un metru pătrat).
• Planctonul: adică niște vietăți foarte mici ce stau în bancuri. Da, alea care lumizează noaptea când agiți apa. Daaar, dacă nimerești în sezonul în care ciupește (și pentru mine e prima oară), baftă! Mi-ar fi plăcut să știu dinainte acest trick local, pe care l-am aflat PE VAS de la ghid: ca să nu te mai urzice ca meduza, dă-i cu baby oil sau coconut oil după ce aplici SPF-ul și alunecă, nu se mai poate „agăța” de pielea ta. Am întrebat ironic de magazin și s-a râs mult. Oricum, unde vezi pete galbene la snorkeling, fugi. Ți-ai dori să fie șușu când tabără pe tine, dar nu. Când ciupește, reacția depinde de la o persoană la alta: la unele nici nu se vedea și senzația de usturime a trecut în 10 minute, la mine, cu pielea sensibilă și ușor alergică la pișcături de insecte, mi-au apărut niște mici bășicuțe usturătoare ce au trecut cam în două-trei ore. Oricum, mult mai bine decât la orice meduză (de meduze nu am dat, nu a fost sezonul).
• Vesta de salvare: Nu știi să înoți, ca mine? Nicio problemă, snorkelingul se face și cu vesta de salvare pe tine. Testat, recomand.
• Bagaj minim împachetat separat de bagajul mare care merge la cală: serios. Foarte serios. Tot ce e în plus pe barcă devine inutil, greu de cărat și greu de uscat. Când sunt valuri mari, tot „parterul” e fleașcă.
• Renunță la așteptări și la confort: bucură-te de natură, de oameni, de libertate și de tot ce n-ai mai văzut vreodată!
Și încă ceva: nu toate expedițiile sunt la fel
Chiar dacă expedițiile respectă cele mai importante puncte de vizită (insule și recife de corali), vei vedea că o să te lovești de o serie de tarife pentru această expediție, care, pentru ce oferă, îți cam creează niște așteptări – însă Filipine, spre deosebire de restul Asiei de Sud-Est, nu e o țară tocmai ieftină și trebuie să separi această asociere, mai ales când vine vorba de cazări (dacă ăn Thailanda și Indonezia stai la super hotel cu mic dejun pentru 25 de euro, în Filipine de banii ăștia zi mersi dacă ai o baie ok) și activități. La fel, experiența El Nido–Coron nu vine într-o singură „mărime”. Sunt zeci de operatori locali, fiecare cu vibe-ul lui: de la expediții mai intime și private pentru familii, cu 4-8–12 oameni, până la variante pentru grupuri extinse (în funcție de dimensiunea bărcii), cu program ușor personalizabil. Fiecare include acel „pachet de magie naturală”: island hopping pe insule unde ești singur pe lume (bine, doar cu grupul tău de pe barcă), snorkeling în locuri pe care Google Maps nu le știe, kayaking, focuri de tabără pe plajă, câte un karaoke rătăcit (Filipine, fără karaoke? blasfemie!), și ture de „turtle watching”. Toate includ ghid, bucătar sau bucătari și personalul bărcii – evident. Apoi, există provideri care încearcă să facă varianta „luxrury” – mă rog, cât poate încăpea în acest concept în partea asta de lume, care te cazează la glampings și wanna-be-mini-resorts, iar tarifele încep aici de la 1100 eur/pers. ÎNSĂ nici aceste cazări oferite nu au toate baie privată. În general, în aceste pachete, noaptea 1 e cu shared bathroom, noaptea 2 cu o mini baie privată. Cerere pentru „mai premium” există, probabil nu va întârzia să apară vreun investitor străin care să facă resorturi europene pe insulele nelocuite, pe care să le includă apoi în aceste expediții – însă eu una cred că acest lucru va „tăia” mult din experiența autentică a vieții tradiționale din arhipelagul filipinez.
Dar altfel, pentru o expediție de 3 zile – 2 nopți, tarifele încep de la 15.000 PHP de persoană (aprox. 250–260€), în funcție de operator, sezon, ce include și câte bărci au în flotă. Condițiile sunt „basic”, da, dar sufletul oamenilor, natura și experiențele sunt de 5 stele tropicale.
Apoi, dacă simți că încape și mai multă aventură, să știi că există expediții și de 4 zile-3nopți. Mai rare sunt cele de 5 zile-4nopți. Cea de 3 zile rămâne standardul și cea mai căutată.
Pe scurt, indiferent ce variantă alegi, primești aventură și natură. Restul ține de stilul tău. Pentru că în Filipine, „same-same-but-different” nu e doar o expresie, e filozofie locală.
Te las cu o serie de poze din expediție și nu numai, salvate în Insta highlights AICI.
Partajează asta:
- Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă) WhatsApp
- Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
- Dă clic pentru a partaja pe LinkedIn(Se deschide într-o fereastră nouă) LinkedIn
- Dă clic pentru partajare pe Telegram(Se deschide într-o fereastră nouă) Telegram
- Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
- Dă clic pentru a partaja pe Reddit(Se deschide într-o fereastră nouă) Reddit
- Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
Corina Matei
„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”
Alege o vacanță în stilul tău!
Ai găsit inspirația pentru următoarea ta călătorie, dar nu ai timp să cauți cele mai bune opțiuni? Nicio problemă! Îți pot oferi consultanță personalizată ca să-ți planifici mai ușor vacanța perfectă sau pot fi chiar agentul tău de turism de încredere prin Fanbase Travel.
Indiferent dacă ai nevoie doar de o mână de ajutor sau vrei să lași totul pe mâna unui expert, sunt aici să fac călătoria ta mai relaxantă încă din etapa de planificare!
Din aceeași categorie
Călătoria nu se oprește aici! Uite câteva sugestii de articole din aceeași categorie, care îți vor stârni interesul.