Templul Mortuar al Reginei Hatshepsut, diamantul Deșertului din Theba

Templul Mortuar Hatshepsut

În inima Deșertului din Theba, la poalele masivului Deir el-Bahari, există unul dintre cele mai impresionante și enigmatice monumente ale Egiptului Antic: Templul Mortuar al Reginei Hatshepsut. Construit în jurul anului 1479 î.e.n., acest templu grandios este o dovadă vie a puterii și influenței uneia dintre puținele femei faraon din istoria Egiptului.

Arhitectură grandioasă

Templul, cu treptele sale imense, ne-a impresionat prin simetria și grandoarea sa. Are o arhitectură inovatoare: se întinde pe trei terase în trepte, fiecare legată de un complex de rampe largi. Terasele sunt sculptate direct în stânca muntelui, oferind o integrare armonioasă cu relieful. Această simbioză între creația umană și natură este unică în arhitectura egipteană și simbolizează legătura profundă dintre regină și zeii protectori ai Egiptului.

Terasa de jos

Prima terasă a templului era odinioară împodobită cu grădini luxuriante și statui colosale ale reginei. Deși grădinile nu mai există astăzi, inscripțiile și reliefurile sugerează că ele conțineau arbori exotici și plante aduse din expedițiile comerciale ale Hatshepsut în Regatul Punt (actuala Somalia). 

Terasa mijlocie

A doua terasă este poate cea mai interesantă, fiind decorată cu reliefuri care ilustrează expedițiile comerciale și realizările reginei. Scenele cele mai cunoscute sunt cele care descriu călătoria spre Regatul Punt, un teritoriu misterios și bogat, de unde au fost aduse comori precum aur, smirnă și abanos. Aceste reliefuri nu sunt doar opere de artă, ci și documente istorice de o valoare inestimabilă, oferind informații detaliate despre comerțul și relațiile diplomatice ale Egiptului în timpul domniei lui Hatshepsut.

Terasa de sus

Aici se află sanctuarul principal, dedicat Zeului Amon-Ra. Accesul în sanctuar este marcat de o rampă centrală flancată de statui ale reginei în postura de Osiris. Interiorul sanctuarului este împodobit cu picturi murale și reliefuri care descriu diverse ritualuri religioase și sacrificii aduse zeului. De asemenea, aici se află capela dedicată lui Anubis – Zeul Morții și lui Hathor – zeița fertilității și protectoarea reginei.

Moștenirea lui Hatshepsut

Hatshepsut a fost una dintre puținele femei care au purtat titlul de faraon, iar domnia ei a fost marcată de pace, prosperitate și dezvoltare culturală. Chiar și așa, domnia ei nu a fost privită cu ochi buni de toată lumea. 

Hatshepsut a devenit faraon într-o perioadă tumultuoasă, fiind inițial regentă pentru tânărul său fiu vitreg, Thutmose al III-lea. Cu timpul, Hatshepsut a preluat titlul și puterile unui faraon deplin, adoptând titluri masculine și fiind deseori reprezentată în arte cu atribute tradiționale ale faraonilor bărbați, precum barba falsă și coroana dublă. Această acțiune a fost fără precedent și a stârnit nemulțumiri printre unii dintre contemporanii săi și succesorii ei, care considerau că o femeie nu ar trebui să ocupe tronul Egiptului.

După moartea lui Hatshepsut, Thutmose al III-lea a început să conducă Egiptul de unul singur. În timpul domniei lui, cum nu era la fel de bun și popular ca ea,  a inițiat o campanie sistematică de a-i șterge amintirea și realizările din istorie lui Hatshepsut. Acest efort a inclus distrugerea și modificarea monumentelor și inscripțiilor legate de Hatshepsut, a statuilor sale. Numele ei a fost șters de pe stelae și statui, iar chipul ei a fost cioplit de pe basoreliefuri. Cu toate aceste eforturi, Hatshepsut nu a fost uitată. Descoperirile arheologice din secolul al XIX-lea și al XX-lea au adus la lumină povestea și realizările sale remarcabile.

Deir el-Bahri înseamnă un ansamblu de temple. În afară de cel al lui Hatshepsut, găsești încă două temple funerare: al lui Mentuhotep al II-lea și al lui Thutmose al III-lea. Toate fac parte din Situl Patrimoniului Mondial UNESCO „Theba Antică și Necropola Sa” – 1979.

* am vizitat Templul Mortuar al lui Hatshepsut în timpul unei Croaziere pe Nil, însă este accesibil și cu avionul (Luxor Airport).

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *