Tur istoric prin cetățile medievale din Făgăraș, Alba Iulia și Sighișoara

0
Tur istoric prin cetățile medievale din Făgăraș, Alba Iulia și Sighișoara

Niciodată nu e târziu să pleci în călătorie pe urmele domnițelor și cavalerilor de altădată…

Avem atât de aproape locuri minunate, care nu doar ne impresionează, ci ne și vorbesc despre strămoșii noștri, mai ales dacă știm să le ascultăm. Am auzit de ele, vorbim despre ele, iar acum le vizităm pe rând. Aceste locuri unice ne-au apărat neamul timp de secole. Cetățile medievale au rămas în picioare ca să ne impresioneze, dar și ca să ne învețe despre trecutul glorios.

Cetatea Alba Carolina, o stea

Am aflat despre această cetate imediat după renovarea ei, prin 2011. Atunci, fortăreața a reînviat și și-a revendicat locul de cel mai important monument istoric din Transilvania.

Singura cetate de tip Vauban, stelată, din țara noastră, cetatea Alba Carolina te va impresiona nu doar prin dimensiunile ei, ci și prin felul în care a fost constuită. Imediat ce-i observi zidurile de o grosime de trei metri la bază și cele trei sisteme de fortificații, te vei întoarce în timp, la începutul secolului al XVIII-lea, când cetatea bastionară a fost ridicată. Oare la ce bătălii și la ce baluri au fost martore aceste ziduri?

Deși am ajuns acolo într-o zi însorită și liniștită, în care turiștii se plimbau agale pe străzile largi, nu am putut să uit de timpurile tulburi despre care citisem. Alba Carolina a fost un centru militar al Transilvaniei și a avut rolul de apărare a Imperiului Habsburgic de turci, ceicare obișnuiau să invadeze des aceste meleaguri. Carol al VI-lea a dat suficientă atenție cetății, încât contemporanii săi să-i spună „Karlsburg”. Fortăreața avea șapte bastioane, care s-au păstrat până astăzi.

Intră în această frumoasă istorie pe la Poarta a III-a, care este cea mai importantă, cea mai mare și cea mai bogat ornamentată. Aici, primirea ta va fi una deosebită. Cavaleri medievali, îmbrăcați ca pe timpuri, păzesc strașnic accesul. Și da, poți face poze cu ei!

Nu te vei plictisi în această cetate! Traseele te vor purta prin caruselul istoriei. Cel mai mult mi-a plăcut Traseul celor Trei Fortificaţii. Am traversat astfel două milenii, în trei epoci diferite. De ce? Pentru că sunt cetăți construite succesiv, fiecare o cuprinde pe cea veche. Prima construcție au ridicat-o vitejii strămoși romani, a urmat Cetatea Medievală şi, în final, fortăreața a îmbrăcat hainele stelate ale Albei Carolina.

Când am plecat pe Traseul celor Trei Fortificaţii, am vizitat o mulțime de obiective cu o încărcătură istorică deosebită. Am văzut Catedrala romano-catolică “Sfântul Mihail”, considerată unul dintre cele mai valoroase construcții ale țării noastre. Am ajuns și la Obelisc, un monument dedicat conducătorilor răscoalei de la 1784: Horea, Cloşca şi Crişan. Am fost și în piață, la statuia lui Mihai Viteazul, unde spiritul său păzește de atâția ani orașul.

Alba Carolina a fost martora unui eveniment crucial din trecutul nostru, cel de la 1 decembrie 1918. Nu îți poți imagina ședința în care delegații au decis ferm unirea Transilvaniei cu România? Atunci intră în Sala Unirii, cel mai încărcat de istorie loc din Alba Iulia!

În trecerea ta prin această istorie minunată, nu uita nici de Poarta Monetăriei, Sala Armelor, Catedrala Ortodoxă, Palatul Episcopal, Muzeul Unirii, Palatul Apor sau de Biblioteca Batthyaneum. Nu o să regreți niciun pas!

În oricare zi, la ora 12:00, Alba Carolina este însuflețită de aerul medieval al vremurilor apuse. Nu am mai fost sigură în ce an suntem în clipa în care a început ceremonialul schimbului de gardă. Soldați din armata austriacă medievală urmează întocmai ritualul vechi de secole. Armata de aici este formată dintr-un corp de artilerie, unul de infanterie şi un altul de cavalerie. Lasă-i pe soldați să te distreze în orice zi. Dar ține minte că sâmbăta ies la paradă și cu trei tunuri de epocă funcţionale!

Cetatea de la Alba Iulia se numără cele 7 minuni ale României, alături de Ansamblul Brâncuşi din Târgu-Jiu, Castelul Corvinilor din Hunedoara, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Iaşiul cultural, Mănăstirile pictate din Bucovina şi Sibiul istoric.

Cetatea Făgărașului, cameleon al timpului

Îți mai amintești cetățile din filmele istorice? Cele cu ziduri înalte și groase, împrejmuite de un lac adânc? Așa este Cetatea Făgărașului: o fortăreață mică și cochetă a cărei istorie a început tocmai în secolul al XII-lea.

Am vizitat Cetatea Făgărașului, curioasă să aflu istoria ei. Am aflat că ea a apărat Transilvania de atacurile otomanilor și tătarilor. Ce vremuri tulburi! De-a lungul timpului, a căpătat o asemenea importanță, încât Mihai Viteazul a vrut-o pentru el. După ce a cucerit-o, i-a dăruit fortăreața soției sale, Doamnei Stanca. Apoi și-a adus aici familia și averea domnească, considerându-le în siguranță.

Anii au trecut iar astăzi, Cetatea Făgărașului adăpostește Biblioteca Municipală și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. Muzeul, interesant și de mare, este împărțit în colecții multe și diverse, care te fa să-ți imaginezi cum era viața în acele vremuri. Vei admira arme, tezaure monetare, ceramică, portul popular și cărți vechi. Și turnurile cetății sunt deschise și adăpostesc diferite exponate valoroase.

În atmosfera medievală a Cetății Făgărașului m-am și relaxat după cele câteva ore petrecute în interior. M-am plimbat cu barca pe lacul din jurul cetății. Peisajul este completat și de lebedele albe.

Hopper, site-ul dedicat călătoriilor, a desemnat Cetatea Făgăraș al doilea cel mai frumos castel din lume, după castelul Neuschwanstein din Germania.

Sighișoara, orașul-muzeu

Am ajuns la Sighișoara când orașul era îmbrăcat în culori și se pregătea de festival. Loc minunat, m-a transpus îndată într-o epocă medievală veselă și liniștită. Decorul m-a făcut parcă să văd cum domnițele cochete, ținând în mână umbrelele dantelate, se plimbau la brațul cavalerilor lor în după-amiezile însorite.

Sighișoara este specială, unică. Este singura cetate medievală locuită din România și este monument în patrimoniul UNESCO datorită istoriei și culturii sale uluitoare, pe care o vei simți din plin și tu! Cetatea a rămas la fel ca în timpurile medievale, deși a fost restaurată recent.

Culorile și oamenii ce locuiesc aici, în interior, trezesc la viață cetatea chiar și în cele mai înnorate zile. Iar atmosfera de sărbătoare este comună în sezonul estival, Sighișoara fiind gazda a numeroase festivaluri.

Dar imediat ce am ajuns aici, am vizitat ce mi s-a părut cel mai interesant: Turnul cu Ceas, care e vizibil din orice loc al cetății. Acesta încă păzește poarta principală a orașului. Am pornit pe scări cu gândul să urc direct pe terasă, dar m-am oprit înainte în fața geamului de la ultimul etaj. Mi-a captat atenția mecanismul ceasului imens. În afară de roțile mari ce fac ceasul să meargă, acolo sunt statuete de lemn, care personifică zilele săptămânii. La bătaia ultimului gong din zi, statuetele se deplasează, făcând loc în față celei corespunzătoare zilei ce urmează. Ceasul acesta bătrân, făcut în Elveția, merge încă din 1906.

Pe terasa turnului am petrecut mai mult timp, pentru că cetatea oferă un peisaj încântător. De aici se vede foarte bine Biserica Cetății, ridicată în cel mai înalt punct al Dealului Cetății. Este singura biserică din Transilvania cu criptă în zidurile bisericii, având în jur de 60 de morminte. Ca să ajung la ea, am trecut pe Scara acoperită, un tunel din lemn cu 172 de trepte. Tot aici, pe deal, a funcționat prima școală din Sighișoara, Școala din Deal, ce a fost ridicată în secolul al XVII-lea.

După călătoria prin cetate, m-am oprit la faimoasa Casă cu Cerb, unde am mâncaat cel mai bun piure de castane din lume. Numele nu este pus întâmplător; afată, pe colț, stă mândru un cap de cerb.

Sighișoara e o bijuterie vie. În timp ce mă plimbam pe străzi, am realizat că fiecare casă și fiecare stradă au ceva special…m-au transpus în altă epocă, într-o bulă de magie, acolo unde se nasc basmele…

Vlad Țepeș s-a născut s-a născut în cetate și a locuit în casa din Piața Muzeului. Ai ocazia să vizitezi și o cameră, în spiritul Dracula, ce se află la etajul casei Vlad Dracul.

Articol apărut în numărul de aprilie 2015 al Revistei Femeia.

(C) foto

Comments

comments

LEAVE A REPLY