Într-o vacanță în Munții Apuseni poți regăsi tot ceea ce ai căutat vreodată: mirosul fânului proaspăt cosit, dealuri ce se întind la picioarele tale, liniștea ce-ți face urechile să țiuie, monumente naturale impresionante, dar și o atmosferă tradițională pe care nu o vei uita curând!
Nu sunt genul de persoană care să poată sta locului, oricât de frumoase ar fi meleagurile pe care aș ajunge. De aceea, prefer circuitele ce-mi dau posibilitatea să cunosc cât mai mult din ținutul respectiv. Așa am făcut și în Apuseni și am avut parte de una dintre cele mai frumoase călătorii din România.
Poarta spre Templul Sfânt
Chiar în Cetatea Alba Carolina poți studia care sunt cele mai importante puncte de interes din zona apuseană și să-ți faci un plan în funcție de numărul de zile pe care îl ai la dispoziție. Așa că, după ce m-am uita la ceas, am inclus încă ceva: la nici două ore de aici, m-am oprit la Cascada Pișoaia și Dealul cu Melci. Nu se poate una fără cealaltă, deoarece sunt vizavi. În ciuda numelui amuzant, Cascada Pișoaia e destul de spectaculoasă datorită înălțimii sale de 18 metri și creează, alături de împrejurimi, o rezervație peisagistică de excepție. Dincolo de drum am găsit o zonă geologică uluitoare și singulară în Ardeal: Dealul cu Melci. Așa cum îi spune și numele, roca formată în milioane de ani este plină de cochilii de melci pietrificate, cerând o priveliște spectaculoasă!
Ocoale ș-un ghețar
Oricine ajunge în Apuseni trebuie să se oprească la Peștera Scărișoara, locul care ascunde cel mai mare ghețar subteran din România și din lume (alții spun că e al doilea după cel din Slovacia) cu o vârstă de aproximativ 4.000 de ani, potrivit ghidului nostru. Ghețarul s-a format în urma prăbușirii unui aven, care s-a umplut cu gheață în timpul glaciațiunii. În epoca noastră, deși verile sunt calde, ghețarul recuperează straturile pierdute vara în fiecare iarnă. Și oricât de groasă a fost geaca mea, tot am dârdâit bine încă de pe scările pline de zăpadă. Atenție, alunecă!
Mulți turiști se opresc aici sau intră și la Muzeul Etnografic Scărișoara.
În inima munților
Însă abia mai sus am descoperit adevăratul peisaj tradițional. Pe un drum sub formă de buclă, „prin Ocoale”, abia asfaltat, pe care circulau căruțele, iar pe margine pășteau bovinele, s-a deschis o panoramă de vis. Dealurile molcome păreau că se unduiesc în fața mea, serpentinele urcau lin și mă duceau în inima Apusenilor. Case vechi de sute de ani ridicate pe bușteni, căpițe de fân cocoțate pe pantele din spatele grajdurilor, fânare, găini și capre prin curțile bine gospodărite m-au transpus în acea lume autentică de sat montan uitat de lume.
Drumul coboară prin Cheile Odâncușei și trece prin fața Peșterii Poarta lui Ionele. Cu o intrare monumentală de 22 de metri înălțime, traseul turistic duce până la zona strict protejată ce vrea să conserve cele două colonii rare de lilieci. Cu puțin noroc, micii negricioși vor zbura aproape de tavan și îi vei vedea și auzi, ca și mine.
Am decis să rămân în zonă peste noapte și am dat de o liniște de mi-au țiuit urechile. Doar câteva tălăngi ale vacilor se auzeau din văi și, uneori, foșnetul copacilor în brizele de vânt. Aici mi-am amintit câte stele sunt pe cer, cât de frumos se vede Calea Lactee, că aerul poate fi atât de curat încât să mă strângă de tâmple și cât de bine e să fiu departe de orașele aglomerate!
O râpă, un peisaj
Groapa Ruginoasă rămâne o adevărată provocare pentru orice turist, oricât de experimentat ar fi. Deși traseul are doar doi kilometri, panta potecii este ucigătoare! Dar toți nervii de pe drum și dorințele de renunțare s-au transformat, acolo sus, în bucuria unui peisaj ne mai văzut: o râpă galben-maronie înconjurată de brazi verde-smarald ce contrastau ideal cu cerul cristalin pe care se plimbau doi nori pufoși impecabili!
Peșteri de neratat
Cum Munții Apuseni sunt ținutul peșterilor, am încercat să ajung la cât mai multe dintre cele amenajate și ușor accesibile. Așa că, de la râpă am mers direct la Peștera Meziad, cel mai vechi obiectiv speologic din România. În plus, se laudă cu cel mai lung traseu de vizitare dintre toate peșterile din țară: 1,5 km! Intrarea am văzut-o ca pe un adevărat portal către o lume subterană aparte. În formă de 8, drumul turistic urcă în Galeria Superioară, trece peste podul natural făcut acum mii de ani de unul dintre cele două râuri care au trecut pe aici. Apoi, scările coboară spre Galeria Inferioară, unde formațiunile speologice sunt fascinante.
Are o vârstă de 10.000 de ani și este dispusă deci pe două nivele, cu o lungime totală de 4.750 de metri. Intrarea este monumentală, un adevărat portal către o lume subterană aparte. Nivelul inferior are săli imense, de 20 de metri înălțime și 20-30 de metri lățime. Peștera oferă condițiile ideale pentru o specie de lilieci, așa că în Sala Liliecilor îi poți vedea zburdând aproape de tavanul înalt.
Apoi am fugit repede către Peștera Urșilor, ca să prind ultima intrare din acea zi. Nu puteam rata cea mai impresionantă peșteră din țară. Descoperită din pură întâmplare în timpul exploatărilor de marmură din zonă din anul 1975, Peștera Urșilor a devenit unul dintre principalele obiective din Apuseni. Iese în evidență atât prin vârsta sa (4 milioane de ani), cât și prin descoperirile pe care speologii le-au făcut în cei peste 1500 de metri ai peșterii: o cantitate impresionantă de urme și fosile de capre negre, ibecși, lei, hiene, dar mai ales urși de cavernă. Oamenii de știință spun că în urmă cu 17.000 de ani, urșii de peșteră locuiau aici. Dar, o surpare a blocat unica intrare, transformând locul într-un adevărat cimitir al urșilor. Ca dovadă stă scheletul unui urs reconstituit din oasele găsite. Adevăratul schelet intact se află în Galeria Inferioară, rezervație speologică, deci închisă publicului.
În plus, peștera te farmecă prin numeroasele stalactite și stalagmite, galeriile impresionante. Doar Galeria Superioară este deschisă către vizitare (aproximativ două treimi din peșteră) și se împarte în mai multe galerii mici și săli, unde vei descoperi formațiuni uluitoare sculptate de natură: Căsuța Piticilor, Moș Crăciun, Sfatul Bătrânilor, Portalul sau Lacul cu Nuferi.
Transapuseni, dulcele chin
După noaptea petrecută în Chișcău, am plecat pe faimosul, dar îndoielnicul Transapuseni (despre care am scris, pe larg, aici). Din Pietroasa până la Padiș am avut parte de un drum superb cu asfaltat nou, ce a trecut prin pădurea deasă și a ajuns pe platourile înalte cu pajiști alpine pline de rouă, ce luceau în razele albe ale dimineții. Am întâlnit porțiuni întregi acoperite de brândușe firave, dar și tăuri ce oglindeau vârfurile brazilor în luciul negru al apei. Sus, la Padiș, peisajul mirific s-a transformat într-unul dezolant din cauza unei furtuni ce a dezgolit un întreg versant.
Vezi această postare pe Instagram
#linistea de #acasa, din #Ardeal #ApuseniAdventure #nokia7plus #nokiamobile
De aici a început să crească adrenalina pe un drum bolovănos pe care nici localnicii nu îndrăznesc să-l recomande fără un 4×4, oricât de frumos ar fi peisajul. M-am aventurat cu grijă și răbdare, m-am dat jos din mașină ori de câte ori a fost nevoie ca să văd cum abordez bolovanii sau să măsor cu bățul adâncimea bălților tulburi. Am ajuns cu bine în Ic Ponor, stațiunea care s-a degradat mai mult decât m-aș fi așteptat. Dar peisajele au rămas la fel de vii, iar Doda Pilii m-a întâmpinat cu cea mai frumoasă bucată a Transapuseniului: o vale plină de sute de oi din care se auzeau în ecou ca un concert. Pe partea cealaltă, le acompaniau vacile cu mugetul lor – totul într-un peisaj pitoresc de o frumusețe liniștitoare. Drumul ce traversează Munții Apuseni se termină în Răchițele, unde m-am oprit la alt obiectiv celebru!
Cea mai frumoasă cascadă
Cascada Vălul Miresei este fără îndoială printre cele mai spectaculoase cascade din România nu doar pentru înfățișarea sa — căderea de 30 de metri în două trepte — ci și datorită legendei. Legenda spune că o mireasă a căzut de pe stâncă, iar vălul ei a rămas agățat sus. Nuntașii s-au oprit acolo și au început să plângă, iar lacrimile lor au format cascada. În realitate, lucrurile stau puțin mai… diferit. La baza primei trepte s-a format o „groapă” cu diametrul de 10 metri, un lac. Așa, apa se dispersează în forma unui voal în cea de-a doua treaptă, curgând spectaculos!
Bonus: La 12 km de Răchițele, în satul Mărgău, găsim singurul argou care s-a dezvoltat în mediul rural din România. Gumuțasca este o limbă profesională inventată de geamgii ca să poată vorbi liber, fără ca nimeni din jur să-i poată înțelege. Avea rol de cod secret. Acum, odată cu dispariția bătrânilor comunei, dispare încet-încet și această limbă știută acum doar de foștii geamgii și de familiile lor.
Am ales apoi să stau și să admir natura în toată splendoarea ei la Beliș-Fântânele. Din păcate, pe lac, la Fântânele, nu mai găsești cine știe ce deschis nici măcar vara. Există o singură terasă cu priveliște spre lac cu servicii foarte proaste (am plecat peste 30 de minute după ce nu ni s-a adus nici măcar un meniu, deși chelnerița a trecut pe lângă noi de zeci de ori). Însă la Beliș s-a dezvoltat o adevărată stațiune cu cazări noi, confortabile și intime și cu câteva restaurante excelente!
Frumosul drum înapoi
Ca finalul sejurului să nu fie atât de trist, întotdeauna caut să-l piperez cu încă ceva deosebit. Am coborât din munți pe un drum extrem de frumos, însă puțin știut de alții, Transursoaia, ce trece prin Poiana Horea, o destinație de vacanță în natură excelentă! Este unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din România și încă nu este extrem de turistic. Apoi am oprit la Căsuța din Povești pentru micul dejun. De vis!
Poate următorul obiectiv UNESCO
Nu am părăsit Munții Apuseni înainte să vizitez Galeriile Romane de la Roșia Montană care au aproape 150 de kilometri! Tunelurile au fost săpate pe sub tot satul, pe zeci de etaje și la 400 de metri adâncime. O bună parte dintre tuneluri s-ar făcut cu dalta și ciocanul. Altă parte, cu mașinării primitive și cu sclavi aduși și exploatați până la moarte. În 2000 de ani s-au extras cam 2000 de tone de aur din galerii. Acum, studiile spun că în munte ar mai exista 300 de tone de aur și 1.400 de tone de argint, cea mai mare cantitate din aceste prețioase la nivel european.
Traseul de vizitare presupune coborârea a 157 de trepte în mina română, la o temperatură de 12-14 grade. Turul prin galerii are 150 de metri lungime și se pot vizita diverse intrânduri în stânga și-n dreapta galeriei principale. După vizitarea galeriilor, ghidul (localnic și fost miner) conduce turiștii către muzeul amenajat cu câteva unelte și fotografii cu mineri, de când mina încă funcționa, dar și cu imagini de la cariera din muntele care a scăzut cu peste 100 de metri de când e exploatat.
Tips&Triks pentru Munții Apuseni
- Mănâncă plăcinte moțești, o să te lingi pe degete!
- Gustă din afinata și merișorata locului!
- La peșteri se intră doar cu ghid din oră în oră. Verifică programul înainte să pornești la drum!
- Cum e o zonă încă nedescoperită, cazarea la 3 margarete începe de la 70 de lei. Sau stai la localnicii ce au camere de oaspeți decorate tradițional. Tot ei îți și gătesc!
- Aventurează-te pe drumuri mai puțin umblate, vei descoperi o Românie uitată, dar nespus de frumoasă!
- Munții Apuseni găzduiesc nenumărate peșteri și avene. Nu te aventura în cele neamenajate dacă nu ai experiență și echipament adecvat pentru că pot fi foarte periculoase!
În acest sejur am ales să mă cazez (1) în zona Ocoale – mai exact la Cabana Gabriela din Gârda de Sus, pe care o recomand din plin în special pentru liniștea munților și mâncarea tradițională (2) în Chișcău și (3) în Beliș-Fântânele.