Prilej de plimbare prin Mureș: Parada Baloanelor

0
Prilej de plimbare prin Mureș: Parada Baloanelor

Se apropie un weekend fabulos! În perioada 27-29 septembrie, Hot Air Baloon Parade se întoarce la Câmpu Cetății, în inima Transilvaniei.

E un eveniment care îmbină fascinația pentru zbor cu o petrecere câmpenească, iar distracția, relaxarea, aerul de munte, îți dau un boost de energie. Cum înălțarea baloanelor are loc dimineața și seara, am ales să profit de „pauze” ca să explorez puțin zona. Așa că am ajuns la Târgu Mureș, la Sovata și m-am plimbat cu mocănița!

Baloaneeeee!

Parada Baloanelor cu Aer Cald era de mai mult timp pe lista lucrurilor pe care voiam să le fac. Știu că există mai multe parade și festivaluri ale baloanelor cu aer cald în România, însă aici sunt pe meleagurile originilor mele, tata fiind din Chiheru de Jos. Și așa am reușit să ajung încă de vineri seară la cea de-a 13 ediție a festivalului. Deși am ajuns devreme, coada la înscrierile cu doar 30 de lei pentru zborul captiv (balonul rămâne legat la sol, permițându-i astfel să se înalțe doar 30-40 de metri) era deja de cel puțin 100 de persoane. Se puteau face și înscrieri la zborul liber, contra unei sume de 450 de lei. Vremea era, vântul slab de tot, abia așteptam să vină echipajele cu baloanele. Petrecerea era transformată într-un fel de bâlci relaxant – asta și datorită ardelenilor prezenți în număr foarte mare aici – și mi-a luat timp să văd ce se întâmplă în spațiul imens…cât un câmp! Locuri de joacă pentru copii cu tot felul de trambuline și tiribombe, corturi unde bomboanele, jeleurile și acadelele te făceau să te topești, grătarele sfârâiau, kürts-ii și langoșii te îmbiau cu aroma lor, tarabele artizanilor de tot felul îți furau privirile, muzica bună la un volum perfect ce venea de la scenă anima atmosfera. Ne-am oprit la cafea excelentă, pe care am „plătit-o” în câteva versuri amuzante compuse pe loc, după care ne-am tolănit în pufurile de pe iarbă cu privirea spre apus.

Până apar baloanele la festival, hai ne-am întors în istorie… Baloanele cu aer cald reprezintă prima tehnologie de zbor dezvoltată de oameni. Primul zbor într-un balon cu aer cald a fost realizat în Franța anului 1783 de către frații Montgolfier – celebrii inventatori și inovatori francezi. Prototipul balonului ce avea să zboare cu oameni în 1783 a fost realizat în 1770 – balonul era căptușit cu hârtie și înălțat de materiale arse care produc mult fum. În mai 1783 are loc o demonstrație publică cu un balon gol – într-un zbor de 10 minute la o altitudine de 1500 de metri, apoi în septembrie alt zbor, cu animale la bord, se ridică în prezența Regelui Ludovic XVI care, văzând succesul, decide să finanțeze cercetările fraților Montgolfier. Așa că 21 noiembrie 1783 balonul se înalță cu primii oameni, fizicianul Pilâtre de Rozier și ofițerul Marquis d’Arlandes într-un zbor lin de 25 de minute. Iar în decembrie, o altă încercare avea să aibă succes: zborul cu un gaz mai ușor decât aerul: hidrogenul. De aici apar concursurile și paradele și baloane din ce în ce mai sigure.

Uite și echipajele! Au ajuns în incinta festivalului trei echipe care numaidecât au întins prelatele, au dat nacelele jos de pe platformă și au dat drumul la un ventilator imens care să împingă aerul direct în baloane.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

Lumea asista uimită la acest proces pe care nu-l vezi în fiecare zi. Când toți eram atenți și uimiți de show-ul la care asistam, în spatele nostru s-au ridicat spre asfințit, din comuna alăturată, șase baloane colorate. Șase baloane se înșirau în fața soarelui cald în seara unui septembrie târziu. „Uaaaau”, se tot auzea în cor, pe diferite voci, fiecare încercând să prindă superbitatea momentului prin obiectivul camerei foto. Tot așteptam să se apropie, însă cât de slab era vântul, bătea în cealaltă direcție. V-am spus că baloanele cu aer cald depind 100% de condițiile meteo? Tocmai de aceea, destul de des, baloanele mai aterizează forțat prin curțile oamenilor, sau prin munți, numai să fie în deplină siguranță.

Ba chiar înainte de începerea festivalului, baloanele au ajuns în Munții Gurghiului, unde au aterizat forțat. Salvamontiștii i-au ajutat pe piloți și pe pasageri în găsirea celui mai bun drum înapoi, iar toată lumea a fost în deplină siguranță. Iar pasagerii au rămas și cu o aventură de neuitat de povestit nepoților!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Dawn with baloons show. #CoryinRomania #EBTinRomania

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

Gata de zbor! Patru baloane au fost în incinta festivalului de care publicul s-a bucurat toată noaptea. Flăcările luminau incinta, în timp ce micii participanți învățau să înalțe zmeie, iar cățeluși simpatici zburdau în voie pe pajiștea întinsă. Ah, a apărut și o parapantă cu motor care a făcut senzație printre baloanele colorate! La lăsarea întunericului, Calea Lactee s-a conturat peste baloanele care încă stăteau ridicate. Mii și mii de stele se vedeau perfect în atmosfera curată de munte. Asta da relaxare totală! Am stat în festival până când am simțit că frigul umed și vânticelul rece îmi intră până în măduva oaselor.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Cu #focus pe #baloane. #campucetatii #transylvania #visitromania

O postare distribuită de 𝓒𝓸𝓻𝓲𝓷𝓪 𝓜𝓪𝓽𝓮𝓲 (@corymatei) pe

Sâmbătă dimineață, pe cer senin, baloanele s-au ridicat din nou și au putut fi admirate din toate satele din preajmă, fiind sus-sus de tot! În incinta festivalului, au avut loc diverse activități cu aparte de zbor, dansuri, costume și concerte, atât cât a permis vremea, că după ora 15 a început să plouă mocănește, ca la munte, dând peste cap întregul program al organizatorilor. Mi-a părut tare rău, abia așteptam să mai am parte de încă o seară liniștită.

Vrei să participi? Detaliile, înscrierile la zbor și programul activităților sunt pe site.

Mocănița din lumea de basm

Prima după-amiază am dat fuga repede în Sovata, la mocăniță. Era ocazia ideală să mă bucur de un traseu lăudat de toată comunitatea locală.

Trecând prin Pădurea Fermecată care te transformă din nou în copil, pe câmpuri în care verdele se întinde cât vezi cu ochii și urcând cu greu până la 700 de metri altitudine, Mocănița te plimbă pe un traseu de 14 km ce pleacă din Gara Mică din Sovata.

Pentru istoricul acestei mocănițe trebuie să ne întoarcem cu peste 100 de ani în urmă, în 1912, când a început construirea căii ferate înguste dintre Târgu Mureș și Praid (82 km). În ianuarie 1915, prima garnitură a fost pusă în funcțiune. De atunci, mocănița a tras după ea marfă și călători zeci de ani. Între 1988 și 1992, s-a refăcut linia, dar de data asta doar până la Sovata, pentru a mai merge doar câțiva ani, până în 1997, după care a fost abandonată. Dar, în 2010, s-a restaurat calea ferată pe tronsonul Câmpu Cetății – Sovata, iar din august 2011 funcționează în regim privat, în interes turistic.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de 𝓒𝓸𝓻𝓲𝓷𝓪 𝓜𝓪𝓽𝓮𝓲 (@corymatei) pe

Locomotiva cu abur care plimbă astăzi vizitatorii a fost produsă în 1949 în Polonia, într-o serie de 10. Două au ajuns la noi în țară și au fost păstrate, de-a lungul anilor, în depoul de la Sibiu. Recondiționată și ea în 2011, i s-a adăugat un compartiment de cărbune/lemne (funcționează cu ambele) și apă, produs la Uzinele Reșița în 1916. Mocănița trage după ea patru vagoane, iar cel mai vechi este produs în 1953.

Pe distanța de 14 kilometri vei admira natura, o parte din Sovata și din Săcădat, animale sălbatice (noi am avut noroc să vedem o căprioară), pârâuri și coline. Viteza maximă a trenului este de 35km/h, dar nu circulă cu mai mult de 20. Iar la deal va scădea până la 10. Călătoria dus-întors, cu tot cu pauza de 15 minute de la Câmpu Cetății (unde găsești tot timpul ceva cald de ronțăit – porumb, kurtos – dar și băuturi), unde se întoarce mocănița, durează între două ore și două ore și jumătate.

Traseul sinuos traversează de trei ori drumul rutier, spre încântarea celor din mașini, care fac poze și claxonează în semn de salut. Inclusiv oamenii din curți sunt încântați de trecerea mocăniței și nu ratează momentul să iasă și să facă cu mâna turiștilor.

În general, Mocanita Sovata-Campu Cetatii pleacă de două ori din Sovata, iar pentru ore trebuie urmărit site-ul mocanitasovata.ro. Iar când ajungi aici, pregătește-te se intri în povestea magică, doamna trenului te va îndruma de la portavoce!

Palatul Culturii, o bijuterie

La nici o oră de Sovata, e Târgu Mureș, un oraș drag mie. Cum eram pe fugă (voiam să ajung la ceva activități în cardul festivalului, m-am oprit doar la Palatul Culturii, unde nu mai avusesem ocazia să intru până acum.

Îți atrage atenția din prima clipă, prin arhitectura și coloritul deosebit al fațadelor. Palatul Culturii Târgu Mureș a fost ridicat, în 1911, în stil Secession îmbinat cu arta populară, fiind un monument de referință al acestui curent atât în România, cât și în Ungaria.

A fost desenat de arhitecții din Budapesta Marcell Komor și Dezső Jakab (cei care au proiectat înainte și clădirea Primăriei din Târgu Mureș, în același stil) pentru a fi „Casa de Cultură Publică Franz Josef” – cu sală mare de concerte, sală mică, muzeu, bibliotecă, școală de muzică și diverse spații pentru evenimente și adunări. După construcția palatului, primarul de la acea vreme, Bernády György, a adus designeri și artiști plastici care să facă decorațiunile interioare și exterioare, folosind diverse forme și materiale, astfel încât palatul să devină și să rămână un punct important al artelor plastice și aplicate maghiare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de 𝓒𝓸𝓻𝓲𝓷𝓪 𝓜𝓪𝓽𝓮𝓲 (@corymatei) pe

Încă de când am pășit în foaier, am rămas impresionată de cupole, de picturi și de vitraliile cu portrete ale personalităților istorice, toate lucrate minuțios. Apoi scările monumentale sunt decorate în culori vii și duc spre:
• Sala Oglinzilor – cu 12 vitralii cu o valoare unică ce reprezintă scene din viața cotidiană transilvăneană.
• Sala de Concerte – te lasă fără cuvinte nu doar datorită decorațiunilor florale și candelabrului ce-ți dă senzația de cupolă, ci și prin Orga Reiger din 1913, imensă.
• Sala Mică – realizată pentru concerte de cameră, are tonuri mai închise pe care sunt reprezentate în culori vii flori. Aici, cel care uluiește este tavanul, cu broderii populare ungurești.

Dincolo de sălile marcante pentru arhitectura zonei, o vizita la Palatul Culturii este și o incursiune în artă, prin Galeria de artă maghiară modernă, Galeria Ion Vlasiu, Galeria de artă românească, Galeria Dosa Geza, Casa memorială Bernady, Galeria David, Sala Secession, Camera memorială Dandea.

În Palatul Culturii funcționează, pe lângă Muzeul Județean Mureș prin galeriile de mai sus, și Filarmonica de Stat, Biblioteca Județeană și Galeriile Uniunii Artiștilor Plastici.

Am stat la Casa Maria

Am stat la o pensiune de vis, ascunsă de aglomerație, la marginea Sovatei spre Săcădat. Tot timpul caut locuri primitoare, curate și care îmi oferă un colț de natură. Aici, la Ghiță și la Maria Neag, cei doi proprietari, am avut o ședere cum de mult timp nu am mai avut parte. Vorbim de o vilă mare cu cinci camere (capacitate 12 persoane) ce poate fi închiriată de un grup de prieteni (are bucătărie și un living încăpător), o căsuță mai mică în care stau proprietarii și e disponibil un apartament cu două camere și o curte imensă, cu un design de poveste, cu flori, pomi fructiferi, conifere și gazon. Familia Neag s-a extins în timp și a mai cumpărat o bucată de pământ, aflată pe celălalt mal al pârâului Sovata. Așa că pârâul efectiv le trece prin curte. Pe un pod ajungi la locul de joacă pentru copii – cu trambulină, leagăne și căsuță în copac, dar și la terenul de tenis. Să vă mai spun că prin spatele curții trece mocănița, iar apoi începe o pădure deasă și verde ca-n povești, ce urcă până în vârful muntelui la poalele căruia se află pensiunea? Și dacă nu v-am impresionat, trecem pe la spațiul de grătar, acoperit. Și, dacă nici asta nu e suficient, vă prezint Ciubărul: un butoi din lemn de esență tare, cu băncuțe în interior, umplut cu apă sărată adusă de la Praid cu cisterna, apoi încălzită la puțin peste 30 de grade – cu sistem de filtrare și recirculare atașat, bineînțeles!

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

Poți face cure de tratament în apă sărată, fără să te înghesui la ștrand (vara) sau să îngheți de frig (iarna). E așezat chiar pe malul pârâului ca să includă și o terapie fonică și e situat într-un semi-foișor – deci acoperit – în care există și duș. În două zile, am învățat să mă bucur din nou de micile plăceri ale vieții, departe de orașul aglomerat: de o cafea bună dimineața, de contemplat natura dintr-un leagăn de lemn, de gogoșile doamnei Maria – o persoană caldă și cu suflet mare, care vrea doar să-și vadă clienții nu doar mulțumiți, ci încântați de sejurul lor. Am înțeles de la cunoscători că și jinarsul (numele local pentru palincă sau țuica fiartă de 2 ori) de la domnul Ghiță e excelent!

 

 

*obiective incluse pe lista celor #100locuriRomania
*parte din material a fost publicat în Cărticica Practică, octombrie 2018

Comments

comments

LEAVE A REPLY