Dincolo de sentimentele deloc pozitive pe care ți le poate insufla doar ideea că dictatorul a trăit în lux în Palatul Primăverii în vreme ce poporul se lupta cu foamea, reședința transformată în muzeu este o pagină de istorie, o clădire de patrimoniu, o sursă de inspirație arhitecturală și o dovadă de bun gust de la vremea aceea.
Am rămas surprinsă să vă că multe dintre „colțurile” casei pot fi considerate și astăzi inspirație de design… mai ales băile – și nu o includ aici pe cea „de aur”. În mare parte, casa a rămas exact așa cum a lăsat-o Ceaușescu.
De la început…
Palatul Primăverii a fost un proiect inițiat în 1960 pentru a fi reședință permanentă pentru conducătorul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta nu a apucat să se bucure de ea (a fost terminată după moartea sa din 1965), aici mutându-se succesorul său din fruntea partidului suprem, Nicolae Ceaușescu, care a profitat de ocazie să facă modificări în plan. Între anii 1970-1972, locuința a fost extinsă după nevoile familiei Ceaușescu. Cu bun gust, eleganță și atenție, totul a fost aranjat de arhitectul Robert Woll, inginerul peisagist Teodosiu, arhitecta Agrippa Popescu, dar și prof. Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu – care au realizat manual mozaicurile. Aceștia au ales tot ce era mai bun pentru conducătorul suprem.
Timp de 25 ani, palatul a fost locuință pentru Nicolae și Elena Ceaușescu, cât și pentru copiii acestora, Zoe, Valentin și Nicu.
Azi, o incursiune în intimitatea familie Ceaușescu
Palatul are 80 de încăperi, dintre care o bună parte se pot vizita într-un tur ghidat: apartamentele soților Ceaușescu și cele ale copiilor, grădina de iarnă, saloanele, dar și spa-ul de la subsol. Încă de la primii pași, am fost uimită și vei observa că decorațiunile sunt punctul forte al palatului. Dincolo de asta, șochează varietatea de stiluri ce nu sunt congruente, dar, dacă le iei separat, sunt fascinante – deși, atenție, camerele sunt încărcate, departe de un stil aerisit! În fiecare încăpere vizitată, ghida specifica: lambriuri de lemn, tapet de mătase, marmură de Rușchița, candelabre de la Mediaș, câteva robinete suflate cu aur (să nu ruginească ar fi un motiv dincolo de bogăție), parchet din trei tipuri de lemn, sticlă de murano, mobilier în stil renascentist, baroc, Ludovic al XIV-lea sau Art Deco – totul încoronat de tablourile pictorilor celebri, mozaicurilor și cadourilor primite de Ceaușescu de la omologii săi din lumea-ntreagă (în 25 de ani, au fost peste 10.000, aici fiind expuse doar o mică parte)!
Vezi această postare pe Instagram
#muzeim #casaceausescu #muzeedinBucuresti #bucharestmuseums #CoryinRomania
Câteva idei despre încăperi
Deși durează doar o oră, turul trece prin saloane, holuri, dormitoare, băi, birouri, dressing-uri… cred că am intrat în vreo 50 de încăperi, chiar nu am putut să le număr. Ce mi-a atras cel mai mult atenția?
- Încă de când am intrat, am văzut un obiect care m-a intrigat: o sculptură africană în fildeș, lucrată manual. Sunt împotriva fildeșului, dar trebuie să recunosc o operă de artă extrem de migăloasă!
- Apoi, a urmat șahul. Cum spunea ghida, nu se știe cât de bun era Ceaușescu la șah, că nimeni nu a îndrăznit să câștige vreodată în fața lui! Șahul cu piese sculptate manual, ce au chipul țăranului român, sunt de notat!
- În birou, Ceaușescu nu lucra, ci lua lecții la diverse materii – se știe că avea doar patru clase!
- Sus, sunt apartamentele lui Nicu și Zoe, dar și apartamentul de zi al soției. De remarcat stilurile decorative diferite preferate de fiecare în parte. Elena Ceaușescu și-a amenajat apartamentul de zi după ce soțul său s-a îmbolnăvit de diabet și își petrecea ziua mai mult odihnindu-se în apartamentul comun.
- Într-un living, găsim un televizor color fabricat în Olanda.
- Am observat că până și capetele balamalelor ușilor sunt decorate!
- „Baia de aur”, nu e de aur, ci a fost făcută „de aur” în presa de după ’89. Obiectele sunt alămite.
- Se păstrează canapeaua câinilor dictatorului, cel preferat fiind un labrador negru, pe nume Corbu.
- Mi-a plăcut grădina de iarnă, un fel de seră cu plante exotice, cu fântână și un mic iaz artificial. Mozaicurile mi-au captat și ele atenția!
- Garderoba încă păstrează hainele familiei. Deși nu aveau atât de multe lucruri, spațiul este imens!
- A urmat prima surpriză: spa-ul! Da, soții Ceaușescu și-au făcut în casă, la subsol, instalație pentru băi terapeutice, saună, sală pentru masaj, chiar și frizerie! La cerere, doi medici de la Institutul Ana Aslan se prezentau aici!
- Apoi, a urmat a doua surpriză: piscina de 14 metri lungime! Încăperea piscinei interioare este o artă – cu un mozaic de două milioane de piese! Unde mai pui că piscina are atât sistem de încălzire, cât și sistem de valuri!
Turul s-a încheiat în grădină. Grădina, atunci de 15.000m², acum de aproximativ 4000m², a fost amenajată de peisagiști. Aici trăiesc descendenții păunilor lui Ceaușescu, pasărea lui preferată. Există și o cafenea, dar și câteva mese unde poți reflecta la ce tocmai ai văzut, în compania păunilor. Poate că, mai ales nostalgicii comunismului, ar trebui aduși aici să vadă traiul familiei Ceaușescu în timp ce alimentele se dădeau pe cartelă…
Un adevărat palat, cu o suprafață construită de 3000m² și un teren de 4800m² , astăzi este evaluat la 18-22 de milioane de euro, fără a pune la socoteală toate obiectele de valoare aflate înăuntru. Atenție însă: nu s-au păstrat toate, după ce a picat regimul, Palatul a fost prădat, dispărând bijuteriile și alte obiecte de valoare!
Vezi această postare pe Instagram
#muzeim #casaceausescu #muzeedinBucuresti #bucharestmuseums #CoryinRomania
- Unde? Bulevardul Primăverii 50
- Când? Marți – Duminică, 10.00 – 18.00 (doar cu programare)
- Cât? 40 lei
- Detalii: casaceausescu.ro
*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©
Am adaugat si eu pe lista Casa Ceausescu 🙂