Muzeim prin București: Muzeul Național al Literaturii Române

0
Muzeim prin București: Muzeul Național al Literaturii Române

Muzeul Literaturii Române reușește să pună în valoare, într-un tur extraordinar, tot ceea ce școala românească deseori eșuează în fața celor mai mici dintre curioși.

Fără bibliografii obligatorii sau biografii greoaie, pline de date și concepte dictate din cărți, expoziția de astăzi a Muzeului Național al Literaturii Române vine cu o altă perspectivă a scriitorilor români, ei fiind sunt prezentați în funcție de temele și ideile abordate prin scriitura lor, lăsând cronologia în alt plan, creându-se astfel ineditul, trezind curiozitatea și hrănind setea de cunoaștere.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Some secrets to reveal… #MuzeimPrinBucuresti #muzeedinBucuresti #bucharestmuseums #CoryinRomania

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

O mică istorie

La Congresul din 1950, s-a decis înființarea unui muzeu dedicat lui Eminescu, pornind de la ideea academicianului Dumitru Panaitescu-Perpessicius de a înființa un institut de cercetare al literaturii. Doar că personalitățile vieții literare ale vremii au insistat pentru un muzeu al literaturii. O idee de succes în fața autorităților, a prins contur în 1957, când muzeul s-a deschis publicului în Casa Toma Stelian. În 1964, instituția s-a mutat în casa lui Mihail Sadoveanu pentru doi ani, apoi Tudor Arghezi reușește să facă rost de sediu stabil în Bd. Dacia nr 12 (de unde a fost evacuat în urma retrocedării, în 2014). După un sediu provizoriu în Casa Presei, muzeul s-a redeschis într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat (ce a fost și prim-ministru) în 2017.

Expoziția

Discretă, elegantă, concepută altfel decât ne-am obișnuit, pe mari teme, pe idei, în care ne întâlnim cu poeții chiar și de două ori pe parcursul turului, expoziția pe care o vedem astăzi a fost creată de o echipă de specialiști: arhitecți, muzeografi, designeri și filologi. Conceptul pune în lumină nu doar opera scriitorilor și poeților, ci și alte informații mai puțin știute, puse în valoare prin diverse exponate pe care nu ne așteptăm să le găsim în mod deosebit – ce alternează, într-o manieră firească, lină, cu paginile de literatură și portretele geniilor. Muzeul are în patrimoniu peste 300.000 de obiecte (manuscrise, cărți vechi, documente, grafică, pictură, sculptură, ziare și reviste, mobilier, înregistrări).

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Istorie și literatură. #muzeim #bucharestmuseums #visitBucharest #visitRomania #muzeedinBucuresti #MuzeimPrinBucuresti #CoryinRomania

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Expoziția este organizată pe etaje: parterul este al poeziei, etajul I a fost dat prozei, criticii literare și eseisticii, iar mansarda este spațiul teatrului și ecranizărilor. În expunere, foarte mult ajută și împărțirea casei, oarecum labirintică. La subsol sunt atelierele și ceainăria.

Un tur în lumea scriitorilor

Am avut plăcerea, onoarea și norocul să fiu ghidată de Radu Băieșu (regizor, scriitor, azi editor la Editura Muzeul Literaturii Române), un om mai mult decât pasionat, cu o cultură literară uluitoare. Astfel, ne-am oprit în fața fiecărui mare nume al literaturii, unde am ascultat, pornind de la cele expuse, câte o povestioară mai puțin cunoscută din viața fiecărui scriitor. Mi-ar fi plăcut să am o zi întreagă de stat și povestit! Așa am aflat, printre multe altele, că:

  • avangardismul a plecat din România către Europa, prin Urmuz.
  • Tristian Tzara, care și-a propus să reinventeze arta, considerând totul pierdut, a fost cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a declanșat o revoluție majoră în arte și literatură.
  • Eugen Lovinescu organiza cenaclul Sburătorul la el acasă, așa având acces doar elita literaturii.
  • Iacob Negruzzi a scris și o carte de bucate.
  • Sadoveanu era un iubitor de șah, iar când era politician, l-a primit pe cel expus, cu piese sculptate – spunea că piesele albe sunt luptătorii lui Ștefan cel Mare, iar cele negre – turcii.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

#bucharestmuseums #romania #visitromania #EBTinRomania #muzeim #MuzeimPrinBucuresti #muzeedinBucuresti #muzeulliteraturiiromane

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

  • Panait Istrati a avut chiar o viață de telenovelă. Deprimat și sărac, a încercat să se sinucidă, dar a fost salvat la timp. În buzunar, avea o scrisoare de adio adresată lui Romain Rolland, scriitor francez câștigător al Premiului Nobel. Așa, scrisoarea ajunge în atenția sa și îl ia pe Istrati sub aripa sa, încurajându-l să nu se oprească din scris. Așa a apărut, în 1923, Chira Chiralina cu prefața semnată de autorul francez.
  • Eminescu, domnul întotdeauna elegant și cult, era fascinat de Creangă, neîngrijitul cu glume obscene, căruia nu-i plăcuse școala. Eminescu l-a încurajat să publice, Creangă devenind autorul primului abecedar românesc.
  • Lucian Blaga a avut cel mai fidel ucenic: Ion Desideriu Sârbu. Torturat de Securitate ca să-l toarne pe Blaga, ba chiar să inventeze despre el, să-l poată elimina, Sârbu ajunge în pușcărie fără să scoată un cuvânt. Apoi este trimis în mină, dar regimul nu s-a oprit di a-l urmări până la moartea sa. Sârbu l-a inspirat astfel pe Marin Preda în scrierea romanului „Cel mai iubit dintre pământeni”.

Poveștile din muzeu par infinite. Depinde doar de curiozitatea ta să le descoperi rând pe rând.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

#bucharestmuseums #CoryinRomania #visitRomania #muzeim #MuzeimPrinBucuresti #muzeedinBucuresti #EBTinRomania #muzeulliteraturiiromane

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

  • Unde? Strada Nicolae Crețulescu nr.8.
  • Când? marți-duminică 10:00-18:00
  • Cât? 10 lei – adulți/ 5 lei – pensionari, militari, elevi, studenţi/ gratuit – copii <7/persoane cu dizabilități
  • Detalii: mnlr.ro

*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©

Comments

comments

LEAVE A REPLY