Muzeim prin București: Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal”

0
Muzeim prin București: Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal”

La trei pași de Piața Sfânta Vineri, am găsit Templul Uniunea Sfântă, o sinagogă ce a fost transformată într-o instituție ce spune povestea comunității evreilor din România.

Povestea templului

La finalul secolului al XIX-lea, România avea o minoritate evreiască semnificativă ce însuma 250.000 de oameni care erau organizați pe bresle. La 1850 (-1852), croitorii au început ridicarea unui templu în ceea ce era atunci Cartierul Evreiesc al Bucureștiului. Numită inițial Marea Sinagogă a Croitorilor, fiind un loc de cult pentru uniunea breslei locale a croitorilor, a fost reconstruită între 1910 și 1934, adăugându-i-se detalii elegante, ce o scotea în evidență printre celelalte clădiri din zonă. În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată în timpul progromului, însă a putut fi salvată și restaurată. A funcționat până în 1966, când a fost închisă din cauza lipsei unei congregații (rămăseseră doar 4-5000 de evrei în toată țara).

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Din 1978, Rabinul Moses Rosen, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, a salvat-o și a decis ca acest edificiu să adăpostească un muzeu al istoriei comunității, care să spună povestea lor în România prin documente, fotografii, cărți, obiecte de cult, obiecte de uz casnic. A fost primul muzeu de acest fel din țară care a arătat istoria evreilor pe pământurile românești din antichitate până în zilele noastre.

În 2015, clădirea a fost renovată, iar muzeul redeschis în vara anului 2019.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Expoziții

Parterul este împărțit în două: pe dreapta, găsim secțiunea „Călători mileniali”, cu documente legate de istoria și participarea evreilor în istoria României. Pe stânga, avem „De la Ștetl la Oraș” – o sumedenie de obiecte stau mărturie pentru ce înseamnă casa și bucătăria evreiască și sărbătorile. În spate este sala Heder Alef-Beit există, ceea ce eu am văzut-o ca pe „bijuteria” muzeului: o sală de clasă – mai exact, de grădiniță – cu bănci individuale vechi, cu cărți deschise, o kipa „uitată” pe bancă, care m-a proiectat direct în copilărie. Ce mici sunt diferențele dintre comunități uneori!

La etaj, locul unde se rugau femeile atunci când sinagoga funcționa ca templu religios, se află astăzi Pinacoteca: sunt expuși artiști evrei, dar și români. Astfel, am admirat lucrări de Barbu Iscovescu, Iosif Iser, Nicolae Vermont, Ștefan Luchian, Marcel Iancu, Victor Brauner, Margareta Sterian, Eva Cerbu, Tia Peltz, Toma Hirth sau Rita Șapira, dar și altarul templului văzut de la balcon.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Educated by Travelling 🌍 (@educatedbytravelling) pe

Periodic, Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal” găzduiește programe educaționale pentru copii și părinți.

 

  • Unde? Strada Mămulari, nr. 3
  • Când? Duminică:09:00-12:30/ Luni-Joi 10:00-17:00/ Vineri-Sâmbătă: închis
  • Cât? Momentan, intrarea este liberă/pe bază de donație.
  • Detalii: museum-jewishfed.ro

*a MUZEÍ, noi muzeim vb. A merge la muzeu cu plăcere și cu dorință de cunoaștere. Din muzeu. Concept propriu dedicat seriei ©

Comments

comments

LEAVE A REPLY