Cascadele Iguazú pe cont propriu și tot ce ai nevoie să știi

0
Cascadele Iguazú pe cont propriu și tot ce ai nevoie să știi

Cascadele Iguazú au fost unul dintre marile planuri ale vieții mele. Adică nu-i ușor să zbori o oră până în Istanbul, să mai stai 3 în escală, să mai zbori încă aproape 14 până în São Paulo, să dormi o noapte repede-repede, apoi să prinzi repede următorul avion, încă o oră și ceva de zbor São Paulo – Foz do Iguaçu. Bineînțeles, combinația de zbor a fost alegerea personală, cântărind raportul timp – preț. 

Notă: Cascadele sunt pe granița dintre Brazilia (Foz do Iguaçu) și Argentina (Puerto Iguazú)

De oriunde până la Cascadele Iguazú

Înainte să îți povestesc despre Iguazú în sine, vreau să știi că distanțele în Brazilia nu sunt ceea ce par. Noi, deschizând harta, ne-am zis: “ah, un chilipir din São Paulo până în Iguazú! Închiriem o mașină. Sau, și mai palpitant, un scooter!” Că noi voiam să mergem all way fără un plan clar și să stăm în fiecare loc cât ne place nouă, din aproape în aproape. Și am trăit cu ideea asta vreo câteva săptămâni după ce ne-am luat zborul de Brazilia (în mai 2023 pentru plecare în ianuarie 2024), până când am dat un „Go!” pe Maps: 12-17(!!!) ore timp de condus, în funcție de trafic, care uneori devine oribil. Știi ceva? Nu, mersi! Și așa stăm prea puțin pentru o țară atât de mare, deci, clar, singura variantă decentă rămâne zborul.

Deja știam de problemele cu tarifele și de monopolul companiilor aeriene de linie din America Latină, deci mă așteptam deja ca aceste zboruri să coste destul de mult, doar că încă eram în timp (era august 2023) pentru a prinde ceva promoții. Și măcar un -15% și tot e bine. Așa că am setat alerte de preț pentru 2 segmente de zbor: São Paulo – Foz do Iguaçu și Foz do Iguaçu – Rio. Și asta a venit la pachet cu deciderea datelor, fix ce ne propusesem să evităm. Dar, life as it is. 

Zis și făcut.

Cel mai bun tarif pe care l-am prins a fost pe la jumătatea lui septembrie. Pe zborurile São Paulo – Iguazú și Iguazú – Rio am dat puuuțin peste 200 eur/persoană cu fix 4 luni înaintea călătoriei. Cu o săptămână înainte de data zborului, doar segmentul São Paulo – Iguazú (am uitat acea alertă deschisă, nu știu cum) ajunsese la un tarif de 433 eur/persoană – aproape cât zborul București – São Paulo și retur luat la ofertă!

Noi am ales GOL Linhas Aereas în detrimentul LATAM – singurele variante fără escală (preț vs orar de zbor vs politică de bagaje – că nu voiam să punem rucsacii la cală)

Cazarea

Foz do Iguaçu este o zonă foarte turistică. De fapt, numărul turiștilor îl depășește pe cel al localnicilor în sezonul de vârf. Iar cazările nu sunt chiar așa de numeroase. E drept, călătorii se împart cu șederea între cele două țări dar, chiar și așa, tarifele reflectă cererea mai mare decât oferta. Noi am ales să folosim Booking și, pentru că eram în acel mood de „vrem liniște”, am preferat să luăm o mini-căsuță cu o mini-grădină, astfel încât să ne bucurăm de nopțile calde și înstelate. Am renunțat la ideea de a sta chiar în oraș și am ales un cartier de case numit Vila Carima aflat între oraș și Parcul Național Iguaçu – aflat la 10-12 minute cu Uber de fiecare dintre ele. Clar recomandăm zona! Este extrem de liniștită, auzi doar păsări și greieri, este 100% sigură și ai un market mare aproape pentru a te aproviziona cu apă, alcool și pateuri pentru dis-de-dimineață când pleci spre cascade, când niciun restaurant nu e deschis. Parcă îți vine să îți iei o casă de vacanță acolo, la marginea junglei!

Cazarea am rezervat-o, cu anulare gratuită, chiar dinainte să luăm zborurile interne (cred că prin august) pentru că deja, pentru perioada aleasă, 80% dintre proprietățile din zonă erau deja rezervate. Iar unele camere disponibile din oraș nu arătau tocmai pe gustul nostru.

Biletele de intrare

Cum tot internetul recomandă să luăm biletele la cascade de dinainte, așa am făcut și noi. Le-am luat online cu 2 săptămâni înainte de vizită – și bine am făcut, pentru că, la fața locului, am sărit peste cozile mari de la casele de bilete.

Pentru Cascadele Iguaçu de pe partea braziliană, site-ul oficial e acesta – trebuie să te loghezi, să selectezi ziua și ora biletului, apoi să plătești 100R$/persoană. Acest bilet de bază include doar autobuzul intern (distanțele sunt foarte mari și atunci ai un bus la dispoziție, ce pleacă la 15 minute, care are mai multe spații în parc) și traseele cu punctele de belvedere de la cascade. 

Pentru Cascadele Iguazú de pe partea argentiniană, site-ul oficial e acesta (da, este site-ul guvernului cu toate parcurile naționale din Argentina) – trebuie să-ți faci cont (ia un pic mai mult timp), să selectezi ziua și ora biletului, apoi să plătești 20.000 pesos/persoană. Ei, aici, cu conversia, la ce se întâmplă în Argentina, depinde de cursul zilei. Când am verificat prin noiembrie 2023 cursul, era undeva la 200 de lei. Când am luat biletele, la început de ianuarie 2024, am dat, de fapt, puțin peste 100 lei. Biletul de bază include traseele de belvedere (pe jos) de la cascade.

Transportul pe partea braziliană

Încă de când aterizezi, comandă un Uber, nu lua niciun taxi și num merge la niciun șofer care strigă „Uber, Uber!” pe acolo. Ieși cel puțin la jumătate de preț dacă comanzi în aplicație și eviți niște situații (care devin inevitabile noaptea, dar povestesc puțin mai târziu). 

Noi am folosit doar Uber pe partea braziliană pentru că busurile disponibile pe care le-am găsit sunt cele turistice și costă 20-25 reali/persoană, iar uberul ne costa, pe amândoi, 13-28 reali/mașină în funcție de destinație. 

Dar ce trebuie să mai știi despre Uber aici: are taxă de vamă. Deci, dacă setezi în app că vrei în vama argentiniană, o să ai un x3 tariful. Dacă pui restaurantul de lângă vamă, ai 14 reali, dar nu-ți acceptă nimeni cursa (șoferilor li se afișează tariful plătit de tine și destinația atunci când le apare cursa). 

Apoi… ce promisesem povestesc. Am avut zborul spre Rio de Janeiro la 5:25 dimineața. Aplicația nu ne lasă să programăm Uber dinainte, nu e disponibilă această funcționalitate. Am comandat Uber pe la 3 dimineața, dar erau foarte puține mașini disponibile. Ni s-a acceptat cursa la 25 reali, apoi am primit mesaj că nu merge spre aeroport fără 70 reali. Apoi, de la al doilea șofer, am primit același mesaj. Același tarif. Sunt înțeleși. Deși zborul ăla de la 5:25 e operat aproape zilnic, nu e o raritate! (Iar primul autobuz pleacă de la capăt la ora 05:00, da?) Cum spuneam și în materialele anterioare, brazilienii nu o să ezite să te stoarcă de bani când știu că efectiv nu ai de ales. A trebuit să acceptăm. Evident, am plătit cu cardul la POS-ul personal al șoferului. 

Cascadele Iguazú în date

Una dintre cele „Șapte noi minuni ale naturii”, Cascada Iguazú, este situată la granița dintre Argentina (80%) și Brazilia (20%) și este creată de râul cu același nume. 

Cascadele Iguazú înseamnă o structură masivă de 275 de cascade, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 2,7 kilometri. Este mai lată decât celebra Cascadă Niagara și mai înaltă decât Cascada Victoria, fapt care îi conferă un loc binemeritat în rândul marilor atracții naturale ale lumii. Ca debit, în fiecare secundă, cad 1,5 milioane de litri de apă. Iar, la inundațiile din toamna lui 2023 (vorbim și despre asta mai târziu), debitul a ajuns la 24,2 milioane de litri pe secundă.

Această capodoperă naturală se află și într-un cadru feeric: în inima Pădurii Tropicale Atlantice, considerată una dintre cele mai vechi și mai diverse ecosisteme ale planetei. Aici, te vei bucura nu doar de priveliști uimitoare, ci și de biodiversitatea impresionantă a regiunii, care găzduiește o varietate excepțională de plante și animale: o să vezi fluturi mari de toate culorile, șopârle și broaște, iguane mari, zeci de coatis, maimuțe; dar pădurea adăpostește și pe cineva foarte greu de văzut pe traseele turistice: jaguarul.

Cascadele Iguazú formează granița naturală dintre Argentina și Brazilia, oferind vizitatorilor șansa de a experimenta două perspective unice asupra spectacolului acvatic. Nici nu știi de unde se văd mai frumos! De pe partea braziliană, ai senzația că panorama nu se mai termină și ești copleșit de cantitatea de apă; de pe partea argentiniană te apropii atât de mult, urci deasupra cascadelor în puncte de belvedere impresionante și te simți ca pe acoperișul lumii.

Garganta del Diablo este partea cea mai impresionantă  – reprezintă, de fapt, cascada principală a complexului. Aici, o potcoavă gigantică de apă se prăbușește de la înălțimea de 82 de metri într-o mare de abur și zgomot.

Cascada Iguazú are, de asemenea, încărcături istorice și culturale impresionante. Populațiile indigene considerau aceste cascade sacre, iar legendele locale povestesc despre spiritele naturii care păzesc acest loc spectaculos.

Din 1984, toată regiunea este declarată Patrimoniu Mondial de către UNESCO. 

Vizita în Parque Nacional do Iguaçu (BRA)

De la cazare, am ajuns imediat cu un Uber și eram deja la porțile de intrare înainte de ora selectată pe bilet. Tot acolo, găsești biroul turistic cu o serie de excursii și activități (care nu sunt incluse în biletul de bază), iar noi am decis să luăm cea mai completă excursie opțională, care include și excursia cu barca: nu lăsăm nimic ne-făcut! (PS: pe partea argentiniană sunt enorm de multe scări spre-dinspre bărci, câteva sute). Aceasta se numește „Macaco Safari”. În ce a constat? Am luat busul din parc până la prima stație – acolo am coborât și am prezentat biletele pentru activitatea extra. Ne-a preluat un ghid vorbitor de portugheză, engleză și spaniolă și am plecat în grup mic (12) cu un titicar electric prin jungla din avalul cascadelor. Cât a durat drumul, ghidul ne-a dat o serie de informații despre flora și fauna locală, dar și despre „aurul” brazilian, arborii de tapioca. Trenulețul a oprit în dreptul unei poteci: urma un traseu pe jos printr-o parte de junglă pe care nu trăiești de sus, de la cascade, unde vegetația este diferită. Aici e mai sălbatică, mai deasă, cu mult mai multe specii de copaci, liane și… gâze, da. Să ai Autan Tropical și ceva pantofi sport! Plimbarea s-a terminat la câțiva metri de ponton, unde ne aștepta barca cu motor. 

Enjoy the shower! Ne-a urat ghidul. Iar, la cât de cald și umezeală era, abia așteptam! 

La ponton, am găsit toalete, vestiare și lockers cu cheie. Bineînțeles că am profitat să ne schimbăm repede în costume de baie, să ne lăsăm bocancii și să ne luăm șlapii, că știam ce ne așteaptă. (Apropo, să NU mergi prin junglă în șlapi sau prin parc, în general, dacă ții la integritatea gleznelor tale!) Gata, hai în barcă!

PS: Staff-ul recomandă să NU îți iei telefonul cu tine. Ale noastre, fiind waterproof și cu huse cu șnur de mână/de gât, am riscat și a fost în regulă.

Treaba cu barca e aventură curată. E o combinație între rafting pe apele repezi și învolburate plus puncte de belvedere spre partea argentiniană și plajele pline de capibare ce stau la plajă plus simțit și trăit apa din plin, până în adâncul sufletului, la baza unei cascade. A fost minunaaaat, amuzant și cu o porție zdravănă de adrenalină! Turul cu barca durează undeva la 20-30 de minute.

PS2: Nu cumpăra pelerine de ploaie de plastic la suprapreț de pe ponton. Nu fac față! Ieși de acolo fix la fel de fleașcă până la chiloți. Cel mai bine mergi direct în costum de baie!

„Macaco Safari” durează undeva între 2h și 2h30m și a costat 386 de reali/persoană. Nu e puțin, dar eu zic că merită din plin!

După ce ne-am schimbat la loc în hainele uscate, ne-am întors la drumul principal, am luat busul intern încă o stație și am ajuns la începutul traseului de belvedere (inclus în biletul de bază). Traseul urcă și coboară, este „agățat” de malul stâng al Râului Iguazú și îți oferă 1,5 km de priveliști spre impresionantele și interminabilele cascade de pe partea argentiniană. Vai, nu mai știam unde să mă uit mai întâi! Câtă apă!

Aici i-am întâlnit și pe faimoșii coatis, care cerșesc, pândesc și fură orice foșnește. Te rog, respectă rugămințile insistente ale parcurilor și nu îi hrăni. Odată ce sunt obișnuiți așa, deja atacă pentru mîncare și chiar am asistat la o scenă în care un coatis măricel s-a urcat, cu ghearele ca acele, pe piciorul gol al unui turist care avea o pungă de chipsuri în rucsacul deschis. Omul acela a ieșit șifonat rău, era plin de sânge pe picioare, iar animalul n-a avut nicio jenă. În plus, te expui pericolelor pentru că mulți dintre ei au rabie – dacă te mușcă, fugi la spital. Ține-te la distanță și folosește zoom-ul pentru poze. 

Revenind la traseul panoramic, acesta include și un podeț care pare că te duce spre mijlocul râului – unde ai o terasă panoramică. De la capătul său, vei vedea de jos faimoasa cădere Garganta del Diablo. Mă rog, „a vedea” e mult spus. Mai degrabă, vei simți acea cascadă, cu miliarde de stropi de apă ce vin cu putere spre tine, într-un val de ceață caldă și gri, într-un zgomot asurzitor care te va terifia și te va impresiona cum nicio minune a naturii – poate – nu a mai făcut-o vreodată. Vei fi fleașcă până în adâncul sufletului. Dar merită, promit!

Te întorci pe același podeț, iar traseul principal mai continuă puțin: ajungi atât de aproape de prima cădere de apă de pe partea braziliană că parcă, dacă întinzi mâna, o atingi!

 

Ver esta publicación en Instagram

 

Una publicación compartida por Cory Matei (@corymatei)

Apoi, ai un lift pentru belvedere (e coada mare, ia-o pe scări ca e gol) de unde poți admira, pentru ultima oară, cascadele uluitoare. Sus, găsești a treia stație a autobuzului din parc (practic, între a doua stație și a treia este traseul panoramic). De aici, te întorci spre intrarea în parc. 

Dacă vrei să îți calculezi cât de cât timpul pe care îl poți petrece aici, noi am intrat în parc în jur de ora 09:00 și am ieșit puțin după ora 14:00.

Citește și:

Brazilia în 104 lucruri descoperite cu rucsacul în spate

Bonus: Parque das Aves

Pentru că Parque das Aves se află chiar la intrarea în Parcul Național Iguaçu (doar traversezi pe diagonală), am decis să le legăm. Nu ne-am luat biletul în avans aici, deoarece nu știam cât timp vom sta la cascade și dacă mai prindem deschis. Dar cum am ieșit puțin după ora 14:00, ne-am dus direct la ghișeu, unde nu era coadă. Un bilet a fost 80 R$/persoană.

Despre. Parque das Aves nu are statut de zoo, ci este e un sit de conservare a păsărilor pe cale de dispariție. Situat în inima Pădurii Atlantice, la marginea Parcului Național Iguazú, acest parc ornitologic îți oferă o experiență memorabilă cu o serie de păsări pe care nu le-ai mai văzut atât de aproape vreodată – unele, pe cale de dispariție care sunt aici în încercarea de a le fi reabilitată specia, iar ornitologii speră că zonele din care provin vor fi repopulate în câțiva ani prin programele desfășurate aici. 

Experiența. Parque das Aves este„ acasă” pentru peste 1.500 de păsări din peste 140 de specii diferite, inclusiv unele dintre cele mai rare și mai frumoase specii din lume. Printre locuitorii parcului se numără tucani colorați, ara eleganți, papagali exotici și alte păsări tropicale uluitoare. Cu o varietate atât de bogată, fiecare pas prin acest paradis ornitologic este o călătorie într-o altă lume, în special pentru că în multe zone ale parcului poți avea contact direct cu zburătoarele, neexistând vreun gard/geam între ei și tine. Tot de aceea, îți recomand să ai o șapcă pe cap. Sau să fii puțin mai atent când treci pe sub crăcile pline de păsări. 🙂

 

Ver esta publicación en Instagram

 

Una publicación compartida por Cory Matei (@corymatei)

Învață! Parque das Aves nu este doar un loc în care turiștii admiră păsările exotice; este un centru dedicat conservării și educației. Parcul este implicat activ în proiecte de conservare pentru specii amenințate, oferindu-ți oportunitatea de a înțelege importanța protejării biodiversității. Citește atenție panourile informative, sunt parte dintr-un circuit educațional care își propune să sensibilizeze publicul asupra nevoii de a proteja mediul înconjurător și de a conserva habitatul natural al păsărilor, într-un moment în care pădurile sunt puse în pericol.

Despre orașul Foz do Iguaçu (BRA)

Pe foarte scurt, vreau să-ți spun cât de mult mi-a plăcut aici. Foz do Iguaçu s-a dezvoltat frumos, dincolo de Cascade. Adică ai o sumedenie de activități pentru toate vârstele: muzeu de ceară, parc acvatic, teren de golf, centre comerciale, plus o roată imensă la punctul de belvedere Tres Fronteiras – de unde, de pe teritoriul brazilian, vezi cele 2 râuri – Iguaçu și Panara ce fac granițe cu Argentina, respectiv Paraguay.

În plus, mi-a plăcut mult că m-am simțit în siguranță indiferent de ora la care ne-am plimbat pe străzi. Adică ne-am plimbat noaptea pe străzi (ceea ce în São Paulo sau Rio nu prea faci). Noi și alți turiști.

Apoi, tavernele. Vai, ce mâncare bună și multă, chiar la prețuri decente. Recomand din plin locurile ca Churrasquito, cu delicii proaspete, bere chopp ca gheața și, măăăi, n-am mai încăput desertul :(( Dacă tot suntem la acest capitol, să încerci și berăriile artizanale ca 277 Craft Beer sau Rafain Chopp.

Vizita în Parque Nacional Iguazú (ARG)

Merită? Clar, da! Odată (poate?) ești acolo! 

Dar o să încep întâi cu partea complicată: cum ajungi acolo, că Uber nu trece granița? Și… nu există niciun transport direct din Foz do Iguaçu (Brazilia) până la intrarea în Parque Nacional Iguazú (Argentina). Cum am făcut noi?

Cum ajungi din Foz de Iguaçu la Cascadele Iguazú Argentina

Am aflat, de la punctul de informare turistică de la Cascadele Iguaçu că există două companii care leagă centrul orașului Foz de Iguaçu (autogara) de Puerto Iguazú (autogara). Acestea sunt Rio Uruguay și Cruzeiro del Norte (ambele se plătesc cash la șofer în reali sau pesos și costă aprox 20 reali/persoană). 

Busurile astea au stație în vamă. Noi, de la cazare, eram considerabil mai aproape de vamă decât de autogara din oraș. Pe la 08:00 (aveam intrarea aleasă la 10:00), am vrut să chemăm un Uber, dar ne-a dat un tarif-bombă de vreo 40 de reali – pentru 1,5 km – așa am aflat de taxa extra de la Uber pentru vamă. Ne-am scuturat de lene și am mers 15 minute pe jos. Am luat busul din vama braziliană unde nu ne-a controlat nimeni, am trecut podul peste Râul Iguazú, apoi autocarul a oprit la punctul de control. Toți pasagerii intră la biroul de control (te controlează doar în Argentina, te întreabă unde mergi, cât stai) – a durat maximum 15 de minute (autocarul nu era plin), sunt multe ghișee deschise și sunt foarte expeditivi oamenii de acolo. Tot acolo, am schimbat dolari în pesos la un curs mai bun decât ne-a dat Google (mai târziu am aflat câte mii de monede are Argentina, OMG) ca să putem plăti cash busurile, că noi eram ca niște panseluțe fără cash, inclusiv în busul curent… noroc că a fost drăguț șoferul și vorbea spaniolă. :)) Plata în pesos echivalează cu cei 20 de reali/4 USD, dar nu are sens să scriu vreun curs aici/vreo sumă având în vedere că se modifică de la o zi la alta.

Ajunși în autogara din Puerto Iguazú, am luat de la ghișeu bilete pentru un alt bus, operat tot de Rio Uruguay, pe traseul Puerto Iguazú – Cataratas Iguazú pe care am plătit undeva la 7,5 USD dus-întors (în pesos, evident, dar încerc să-ți dau un reper) de persoană. Toată nebunia cu transferul, cu tot cu mersul pe jos, a durat spre 2 ore, dar timpul s-a scurs cel mai mult cât am stat după autobuze. La 10:00 eram deja în fața intrării.

Și uite-ne la intrarea în parcul național argentinian!

Intrarea este mult mai aproape de cascade, aici ai posibilitatea să mergi pe jos (pe traseul numit Sendero Verde) spre cele două trasee panoramice incluse în biletul de bază: traseul inferior – care merge pe sub cascade și traseul superior – care merge pe deasupra căderilor de apă.

Există un tren cu două stații – era trenul care te ducea la începutul traseului către punctul de belvedere de deasupra cascadei Garganta del Diablo. Dar, din cauza inundațiilor din toamna lui 2023, podețele au fost luate de apă, iar traseul trenului este suspendat pe perioadă nedeterminată. Trenul (contra cost) merge doar o stație. Varianta este un traseul lejer, la pas, de nici 20 de minute prin pădure. Din acest punct, unde traseul și trenul se reîntâlnesc, pornesc traseele panoramice de care menționam mai sus. Atenție, aici este mult de mers în comparație cu ce se întâmplă pe partea braziliană.

Traseul inferior: circuitul îți permite să admiri de jos atât cascadele, cât și flora și fauna caracteristice zonei. În unele locuri, traseul îți deschide priveliștea către Râul Iguazú. În același timp, pe măsură ce faci turu, în depărtare vei vedea treptat La Garganta del Diablo și fumul ridicat din debitul său imens. Lungimea traseului este de 1,7 km, iar dificultatea este medie din cauza scărilor și pantei mai abrupte de la întoarcere. Timpul estimat pe care îl petreci aici, cu tot cu poze și admirat cu gura căscată este undeva la două ore. 

Traseul superior: îți permite să vezi cascadele principale de deasupra lor: Dos Hermanas, Chico, Ramirez, Bosetti, Adan y Eva, Mendez, și, la final Mbiguá (această ultimă cascadă are punctul panoramic închis din cauza inundațiilor). Traseul propriu-zis are 1,75 km și timpul pe care îl petreci aici este tot undeva la două ore. 

Traseul Garganta del Diablo. În trecut, cumpărai bilet la trenul care te ducea prin junglă direct deasupra cascadelor, de unde începea un podeț lung de 2,2 km, ce te termina cu o terasă panoramică chiar deasupra cascadei Garganta del Diablo. Dar, între timp, au avut loc inundațiile groaznice pe care le-am amintit mai sus. Am vorbit cu angajați ai parcului, nu au o previziune clară de când s-ar putea redeschide traseul, însă, cum distrugerile sunt mari, nu se va întâmpla mai devreme de 2025.

 

Ver esta publicación en Instagram

 

Una publicación compartida por Cory Matei (@corymatei)

Apoi, pentru iubitorii traseelor prin junglă (te rog, dă-te cu repelent. Mult!), mai este disponibil Sendero Macuco – un traseu de dificultate medie, de 7,7 km dus-întors.

Evident, ai aici există faimoasa barcă plină de aventură, care se poate cumpăra de la intrarea în parc și, tot de acolo, se merge spre debarcader cu o mașină electrică 5 km prin junglă. Apoi, ai de coborât 150 de trepte (pe care, la final, trebuie să le urci) – vei fi anunțat despre acest aspect încă de când îți vei lua excursia pentru că traseul nu este accesibil persoanelor cu mobilitate redusă. Aici, excursia opțională se numește „La Gran Aventura” și costa undeva peste 50 USD. Barca argentiniană nu are același traseu cu barca braziliană. Barca argentiniană urmează traseul cascadelor sale (unde barca braziliană doar se oprește pentru viewpoint și poze faine) și merge până la 600 de metri de Garganta del Diablo – distanța de siguranță în apele repezi și învolburate. Te vei simți tot ca la o sesiune de rafting. Nu te aștepta să mai vezi ceva după ce treci de căderile Bosetti, Adán y Eva, Mbiguá și San Martín; pentru că vei intra într-o ceață completă de unde vei ieși, din nou, fleașcă! Durata totală a excursiei, de la intrarea în parc și până la întoarcere, este de două ore.

Tips: Nu cumpăra pelerine de ploaie de plastic la suprapreț de pe ponton. Nu fac față!

După ce am ieșit din PN Iguazú, în jurul orei 16:00, am luat autobuzul (la care aveam deja bilet cumpărat, însă să știi că este casă de bilete pentru bus și la ieșirea din parc) spre autogara din Puerto de Iguazú care, din fericire, se află chiar în centrul orașului.

Despre orașul Puerto de Iguazú (ARG)

În comparație cu Foz do Iguaçu, care e mai cochet,, Puerto de Iguazú mi s-a părut mai comercial, dar și mai viu. Argentinienii sunt oameni foarte mișto, expansivi, vorbăreți (în fine, aveau și cu cine, că amândoi vorbim spaniolă) și ne-au făcut să ne simțim extraordinar oriunde am intrat: în magazine de suvenire, accesorii pentru mate și artizanat, la terasă, la restaurant – și chelnerii au stat cu noi să ne povestească tot ce am avut nevoie să știm ca să ne descurcăm pe acolo. Jos pălăria! (să ai cash pentru bacșiș, că aici nu se pune pe notă și nu-l poți lăsa la POS).

Ca să ne bucurăm și mai mult de oraș, am mers pe jos vreo 2 km până la punctul Tres Fronteras (aceste mici parcuri sunt amenajate la confluența râurilor în toate cele trei țări, marcând întâlnirea granițelor). Aici, am găsit o terasă superbă – se numește Mirador El Hito și au niște cocktailuri delicioase; mâncarea deși nu am testat-o acolo, arăta excelent.

Pentru cină, ne-am întors în centrul orașului și, cum voiam să testăm faimoasa vită, am ales unul dintre „best” restaurante/taverne recomandate de interneți (Aqva, La Dama Juana, La Rueda – aflate chiar în centru; mai sunt și Venancio Parrilla Restaurant sau El Quincho del Tio Querido – mai departe de centru, cu muzică live, însă ultimul bus spre Brazilia e la 20:30 și nu ne-am fi putut încadra). A fost greu de ales, mai ales pentru că prin fața celor din centru am trecut și toate arată bine, erau pline, parcă te invitau înăuntru. 

Știu, vrei să știi cât a fost nota la vita argentiniană… doar 30 usd pentru 2 persoane cu tot cu vin și cu două deserturi fabuloase! Nu știu tu, dar eu parcă-parcă m-aș muta în Argentina cât e iarnă pe la noi! ???? Și da, e adevărat totul despre vita argentiniană! E experiența culinară a sezonului! 

Înapoi în Brazilia

Autogara e super accesibilă, fiind chiar în centru. La 20:15 eram acolo, la ghișeu, ne cumpăram (cash) biletul de întoarcere, cel echivalent cu 4 USD. Triști, că am fi vrut să mai stăm acolo. La 20:30, a plecat ultimul bus pliiin (Rio Uruguay funcționează până la 20:30, Crucero del Norde doar până la 18:30). Vama a durat puțin mai mult până ne-au înregistrat ofițerii pe toți, poate 30 de minute. La fel ca la dus, controlul se face o singură dată – de argentinieni.

Concluzie

Clar, e una legată de timp, care niciodată nu e suficient. Că nu mai are sens să-ți spun cât de mult merită să ajungi o dată-n viață la Cascadele Iguazú. Adică, atunci când ajungi în această zonă, fă tu mai bine ca noi și stai mai mult. Adică nu te lua după ceilalți turiști care stau doar 2 zile (una pentru cascadele de pe partea braziliană și una pentru partea argentiniană). Noi am stat 3 și tot voiam să ne mutăm zborul! Mai pune o zi care să fie doar în Puerto Iguazú, pe partea argentiniană – și să te cazezi acolo, ca să te bucuri de viața de seară-noapte, la tavernele alea faine, cu muzică latino. Evident, merge încă o zi adăugată pentru a o petrece în Ciudad del Este, Paraguay – vama e acolo și restaurantele tradiționale paraguayene te cam…strigă.

PS: TOATE prețurile și conversiile menționate sunt valabile în ianuarie-februarie 2024.

Sfaturi generale pentru o vacanță pe cont propriu în Brazilia

LEAVE A REPLY