Cum e să călătorești singură

Cum e sa calatoresti singura. sfaturi pentru solo traveling

Titlul nu l-am dat eu, ci l-am luat din lista celor mai căutate fraze de pe blog din ultimele 30 de zile, dar și din nenumăratele voastre mesaje din privat pe care le-am tot primit încă de la începutul ultimei mele călătorii singură, în Sri Lanka. M-ați întrebat, vă răspund, și nu doar la „cum e să călătorești singură”, ci mai ales la „cum călătorești singură” – ca la prima întrebare răspunsul să poată fi fără ezitare: „Minunat, cuceritor și de repetat!”

Solo travelling-ul nu mai este un concept nou, deși observ o rezistență a reticenței printre persoanele din bula mea. În schimb, văd pe grupurile de călătorii internaționale că din ce în ce mai multe femei decid să-și urmeze inima și să se plimbe în jurul lumii, obținând astfel în experiențe unice. Trebuie doar o minte deschisă, ceva încredere în tine, sete de aventură, răbdare în căutarea detaliilor ce vor face diferența în vacanța ta și să renunți la stereotipuri!

Călătoria doar tu cu tine poate fi la început ușor stânjenitoare la nivel psihic pentru că te scoate din zona de confort a casei tale. În minte îți vin multe întrebări, unele fără o bază reală. Dacă rămân blocată acolo? Pot să ies noaptea pe stradă? Ce fac dacă nu-mi place zona/orașul/cazarea? Nu e ciudat să stau singură la restaurant? Ce fac dacă mănânc ceva și mi se face rău? Dacă fac pană la mașină? Dacă nu-mi ajung banii? Dacă o să fiu jefuită? Etapa asta durează dinainte să decolezi până ce ajungi acolo. Dă-ți cam…hmmm…. 4 ore.

Odată ce ești acolo, treci de hopul mental realizând câtă libertate de mișcare ai. Dacă n-ai mai făcut asta până acum, în prima ta călătorie singură, începe cu un city break să vezi cum aceste întrebări și multe altele vor dispărea definitiv sau măcar nu-ți vor mai pune un asemenea stres în cârcă pentru că soluțiile sunt mai simple decât crezi inițial.

Singurătatea e doar un mit!

Chiar dacă pleci singură de acasă, niciodată nu vei fi singură pe traseu. Cum nu călătorești cu cineva cunoscut astfel încât să-ți canalizezi toată comunicarea către el, vei fi nevoită să comunici mult mai mult cu localnicii, dar și cu alți turiști. 

Mulți călători singuri se întâlnesc la o unitate de cazare și leagă prietenii pe viață. La fel și cei care aleg să stea la localnici pentru o experiență cât mai tradițională. După două săptămâni și jumătate, în care lucrurile, grupurile și prieteniile s-au legat tare frumos, eu chiar îmi doream să stau singură. Îmi doream să mă plictisesc o clipă. Nu s-a întâmplat!

Mai mult, profită de fiecare moment cu tine însăți. Cunoaște-te și profită de libertatea imensă pe care o ai la fiecare pas, cu fiecare decizie. Nu te lăsa intimidată de ea!

Cunoaște-și limitele!

Dacă iubești trekkingul, de exemplu, nu înseamnă că poți pleca singură, fără ghid, pe Everest. Uite, eu am spus încă de când am aflat de „7 kilometri de scări” că Adam’s Peak nu e pentru mine. Așa că am ales să fac alte două trasee în loc de unul foarte solicitant. Și cunoaște-te pe tine înainte să-ți alegi destinațiile. Dacă ești extrovertită, alege orașe cu oameni care se bucură de viață și cu care poți comunica. Dacă ești introvertită, s-ar putea să te simți prost dacă un localnic le ia de mână să te invite la dans în mijlocul străzii – cum s-ar putea întâmpla în Buenos Aires, de exemplu. Citește recenziile altor turiști și gândește-te dacă o destinație s-ar preta pe felul tău de-a fi sau nu.

Învață despre independență!

Odată cu ea, independența aduce curaj, toleranță, cunoaștere, stare de bine în afara zonei de confort. O experiență autentică de solo travelling îți va oferi mai mult decât ai visat vreodată și cea mai importantă lecție pe care o vei învăța este „viața ta, deciziile tale!”

Învață să spui nu!

Lasă politețea deoparte și spune clar și răspicat „NU!”. Fie că e vorba de a gusta gândaci prăjiți, fie că e vorba de a cumpăra un suvenir la suprapreț, fie că localnicii insistă să-ți fie ghizi, fie că cineva te invită în oraș că s-a îndrăgostit subit de tine. Da, e o întreagă modă ca unii locals să se plimbe la braț cu turiste pe post de trofee strălucitoare… nu generalizez, doar te atenționez.

Ia-ți măsuri de siguranță!

Măsurile de siguranță nu trebuie să te sperie și să te țină închisă în casă (până la urmă sunt cam aceleași pe care le folosești și în România), ci doar să te facă atentă la tot ce e în jurul tău ca vacanța ta să fie una perfectă! Nu trebuie să exagerezi, ci doar să fii atentă – adică să iei măsuri de bun-simț, cum s-ar spune.

Pentru gradul de siguranță al fiecărei țări în parte după indicatori specifici, eu verific aici ca să-mi fac o idee cât mai apropiată de realitate, mai ales pentru statele în care nu am fost încă (tind să verific singură și să nu iau chiar de bun tot ce spun alții „din auzite”)

1. Banii și alte valori

Dacă nu te duci în țări în care nu prea există infracțiuni – ca Islanda, Suedia sau Emiratele Arabe -, ia în considerare locuri sigure în care să-ți ții banii cash (o borsetă-curea), ține-ți tot timpul băutura în mână în cluburi și nu-și lăsa camera foto și telefonul nesupravegheate.

2. Anunță unde ești

Dincolo de asta, spune întotdeauna cuiva apropiat care e planul tău de călătorie și unde stai (cu adresă/ coordonate GPS). Eu, de exemplu, trimit un document cu biletele de avion, traseu, rezervări de cazare (dacă am) astfel încât acasă să știe unde ar trebui să fiu în acest moment. Pe traseu anunț printr-un mesaj pe WhatsApp/Messenger unde sunt. În plus, pentru situații de urgență, las și numărul asigurării medicale, număr pașaport, IBAN-uri, serie viză, astfel încât să fiu localizată cât mai repede.

3. Documentează-te

Tot la subiectul siguranță și confort intră și o documentare deloc superficială despre țara pe care urmează să o vizitezi. Să știi despre cultură, obiceiuri, tradiții te poate feri de situații penibile sau oameni care țipă isteric la tine, că cine știe ce regulă le-ai încălcat. Folosește ghidurile marilor publicații ca Lonley Planet și National Geographic.

Să știi că trebuie să te descalți și să-ți acoperi umerii și genunchii în templele budiste, că nu în toate moscheile au voie să intre femeile, că n-ar trebui să folosești cuțite la masă în multe părți din Asia, că în Sri Lanka clătinatul din cap dintr-o parte în alta înseamnă „da”, să nu ridici degetul arătător în Filipine (pentru că e o jignire) și nici în Japonia (e semn de moarte) și multe altele. Dar…

4. Nu lua de bun tot ce se scrie pe net

Românii tind să fie fataliști („dar vai”, „dar cum”), atotștiutori („îți spun eu că nu ai cum să te descurci”, „e nașpa acolo”) și, deși nu au fost într-o anume destinație, „sfătuiesc” oamenii să nu cumva să se ducă acolo folosind argumentul suprem și mediocru „așa am auzit”. Știți că cineva mi-a invocat un război cu americanii în Cambodgia, în 2015, când am anunțat că plec acolo? :)) Iar nu demult, pe un grup de călătorii, mulți au sărit împotriva Marocului (deși, din estimările mele, cam 90% nu au călcat pe acolo) că nu e o destinație sigură doar pentru că – ghici ce – e țară arabă + crimă: fix într-un loc de profil unde te-ai aștepta să găsești informații corecte și complete de la oameni deschiși la minte, plimbați și documentați. Deci nu uita că oamenii de pe net sunt experți în absolut orice domeniu. Fii capabilă să filtrezi informațiile, să trimiți direct la coșul de gunoi generalizările (am citit că „în Israel toate cazările sunt nașpa” – aloooo, cât dai atâta face!) și culege numai din experiențele oamenilor care au fost fizic, nu prin știri cancan și fotografii de pe net, unde vrei și tu să ajungi.

5. Apelează la un ghid privat și excursii de o zi

Vrei să faci un tur într-o anumită zonă sau parte de oraș cu nivel scăzut de siguranță sau pur și simplu nu vrei să te duci acolo complet singură? Soluții sunt! Să dau două exemple:

  • O noapte în Sahara, iar tu ești într-un oraș. Soluție: cumpără excursia de la o agenție locală ce-ți va facilita transportul și cazarea. Plus că așa vei mai cunoaște și alți turiști interesați de zonă.
  • Vizitarea faimoaselor favelas din Rio de Janeiro. Soluție: apelează la un ghid local care cunoaște oamenii și străzile și va ști să te plimbe în siguranță prin zonele rău famate. Eu prefer ghizii privați, așa pot configura turul conform a ceea ce vreau eu să văd, nu să fie prestabilit într-un walking tour cu prea mulți alți oameni.

Mănâncă bine!

Nu te duce doar la fast food-uri ca să mănânci cel mai ieftin și cel mai cunoscut doar ca să eviți situațiile stânjenitoare. Încearcă să afli despre mâncărurile tradiționale, întreabă despre ele, gustă-le și bucură-te de bucătăriile locale. De multe ori o să ai surprize extrem de plăcute, chiar dacă nu înțelegi meniul. Cum am pățit eu cu pastilla. Dacă aflam haosul de ingrediente înainte, nu aș fi gustat-o. Acum e preparatul meu favorit!

Găsește soluții!

De multe ori te vei afla în situații neprevăzute în care vei fi obligată să faci mici ajustări de planuri. Un tren anulat, un ghid privat care nu mai apare sau o ploaie mocănească te vor obliga să fii creativă și să transformi o zi începută mai urât într-una dintre cele mai frumoase zile ale vacanței tale! Ar trebui să le vezi pe toate ca niște provocări și bune oportunități pentru noi experiențe!

Folosește tehnologia din plin!

Fă fotografii ca să-ți structurezi ziua și să-ți amintești cu plăcere de ea peste ani, scrie despre experiența ta, lasă recenzii și comentarii la obiective și cazări, caută pe rețelele de socializare ce alți străini mai sunt singuri în zonă și întâlniți-vă la o cafea ca să discutați despre „secretele” descoperite în acea destinație. Evident, asta nu înseamnă să stai cu ochii doar în telefon în călătoria ta, ești acolo să observi lucruri și să te bucuri de ele, nu să treci pe lângă iar la final de zi să ajungi la concluzia că n-ai prea văzut nimic.

Atenție: se impune un selfie-stick lung sau abordarea constantă a necunoscuților cu „te rog, îmi poți face o poză?” până capeți o fotografie bună, dreaptă, încadrată ok, dintr-un unghi decent în care nu ai fruntea tăiată sau picioarele scurtate. 🙂

Și, cel mai important: CĂLĂTOREȘTE DOAR PENTRU TINE

Am întâlnit, în deplasările mele, oameni care nu călătoresc pentru ei, ci de ochii lumii. „Mă duc acolo, să vadă prietenii”/ „Dacă mi-a zis X că trebuie să ajung în punctul Y, trebuie să mă duc chiar dacă nu mă atrage, că altfel o să spună că e ca și când nu aș fi fost în țara Z”/„Cum să călătoresc cu un bagaj mic, nu pot face poze în aceeași ținută, ce-o să zică internetul?”/„Sună interesant, dar nu se duce nimeni acolo, cum să mă duc eu?” Încetează să-i mai asculți pe alții, să fii ca o marionetă. Nu mai lua cu titlu de ordin orice mesaj primești. Nu te opri din a căuta ceea ce-ți dorești TU cu adevărat.

  • Întotdeauna să știi numărul de urgență al țării în care călătorești!
  • Învață câteva cuvinte în limba locală, vei câștiga imediat zâmbetul și respectul celor din jur!
  • Ai încredere în tine! Ești mult mai puternică și descurcăreață decât crezi!

 

Îți urez o vacanță fabuloasă și o redescoperire de sine care să-ți schimbe cursul vieții în bine!

*o parte din acest material a apărut, în altă variantă, în Revista Ioananumărul de iulie 2018.

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *