Am primit un imbold zilele trecute (mai bine zis, o palmă metaforică peste ceafă), când un amic mi-a cerut, lucrând în turism, pentru prietenul lui, „sfaturi pentru Filipine, unde să meargă să călărească elefanții”*. Bineînțeles că îmi pică cerul în cap de fiecare dată când dau de asemenea… turiști. Dar, înainte să îmi vină să-i încui în camera lor pe vecie, cred că trebuie pus accentul pe mai multă informare și responsabilizare în călătoriile din jurul lumii. La care VREAU să contribui. Așa că uite o listă de must-NOT-do asupra căreia cel mai sigur o să revin (și eu, și voi) cu completări…

AȘA NU în turism

Turism responsabil nu înseamnă doar să explorezi locuri fără să le dai foc (e o exagerare, da?), ci înseamnă să le respecți, să le apreciezi, să le îngrijești, să nu lași urme care dăunează și chiar să contribui la conservarea lor. Așa că vom discuta despre câteva comportamente „așa nu”, acțiuni pe care ar trebui să le evităm cu toții pentru a proteja mediul și comunitățile pe care le vizităm.

Exploatarea elefanților

Că de aici am început. Și aici e o poveste mai extinsă. Dar hai să-ți povestesc întâi ceva…

Era 2016 și alesesem să plec singură în Asia de Sud-Est și, cum era prima oară, am ales să mă alături unui grup creat de o agenție. Superb turul, totul minunat, până ce am ajuns în Cambodgia. Vizităm noi Angkor Wat o zi întreagă. Apoi, suntem duși „să vedem elefanții”. Am ajuns într-o zonă cu vreo 6-7 elefanți, toți „îmbrăcați”, cu șaua pe ei. Inițial, m-am bucurat enorm: era pentru prima oară în viața mea când vedeam un elefant. Însă bucuria a durat până ce ne-am apropiat: aveau cătușe pe picioarele din spate și un lanț gros hârjâia aleea bătătorită. Nu mai sângerau deja, era carne vie pe picioarele lor. Erau biciuiți și înțepați de „stăpâni”, aveau cicatrici pe ceafă, iar urechile le erau ciupite. Erau epuizați, triști, cu lacrimi în ochi, puși constant să se învârtă în cerc să facă pe plac turiștilor pentru câțiva dolari. Ceea ce m-a șocat marcat și mai tare a fost că extrem de puțini din grup au rămas deoparte, de tot acest spectacol grotesc și chinuitor. A fost o experiență care m-a marcat, iar cei din jur au încercat să mă convingă că așa e normal. Scuze, ce?

Iar aici nu e vorba doar despre călăritul elefanților… Cererea de activități turistice implicând elefanți este deja o problemă majoră  – sunt adesea supuși unor condiții inumane și abuzive pentru a satisface turiștii. Tocmai din cauza asta, nu trebuie să încurajezi nici așa-zisele orfelinate fake (doar cu numele) care țin elefanții în lanțuri (da, și alea cu elefanții legați în apă pentru „minunatele” poze ale turiștilor – elefanții nu trebuie și nu vor să se spele continuu pentru că noroiul îi protejează de soare, e un fel de SPF; spălați, li se arde pielea, ca omului – pielea albă!) și unde sunt bătuți și dirijați cu sulițe de „îngrijitori”.

Poate te întrebi care sunt orfelinatele reale și care sunt cele „fake”, iar pentru asta îți las aici o listă. Dacă îți plac elefanții, poți face și mai mult: fii voluntar într-unul dintre orfelinatele reale, ccare îngrijesc real – fără băț și lanțuri – elefanții bătrâni, bolnavi, incapabili de a trăi în sălbăticie.

Mângâiat lei, tigri, jaguari și alte animale exclusiv sălbatice

Multe destinații oferă experiențe de „interacțiune cu animale sălbatice”, care sunt, în 99% dintre cazuri, forme extrem de crude de exploatare. Știai că animalele sunt adesea sedate și ținute în captivitate în condiții necorespunzătoare, ceea ce le scurtează dramatic viața? CU CE DREPT, OAMENI BUNI? Pentru a le proteja și a promova bunăstarea lor, evită să participi la astfel de activități și optează pentru tururi de observare a faunei în habitatul natural, care nu implică un contact direct cu ele. Respectă fauna când călătorești!

Interacțiunea neadecvată cu fauna sălbatică

În afara mângâierii animalelor drogate, mai există și alte forme de interacțiuni neadecvate cu fauna sălbatică pe care cred că trebuie să le eviți. De exemplu, hrănirea animalelor sălbatice poate perturba dietele lor naturale și poate crea dependență de hrană umană, afectând negativ comportamentul și sănătatea acestora. De asemenea, intruziunea în habitatul lor natural pentru a obține fotografii spectaculoase poate provoca stres și poate pune în pericol atât animalele, cât și turiștii. (Bine, pentru asta trebuie doar să te duci până colea, pe Transfăgărășan, să vezi ce le trece prin minte unora).

Atins pereți de peșteră

Turism responsabil nu înseamnă doar interacțiunea cu ființele vii, ci și respectarea patrimoniului natural. Peșterile, de exemplu, sunt medii naturale extrem de sensibile, iar formațiunile de stalactite și stalagmite care au nevoie de mii de ani pentru a se forma. Atunci când turiștii ating pereții peșterilor, uleiurile naturale pe care le avem pe piele vor deteriora structurile delicate: un punct uleios este un punct în care mineralele nu se mai pot depune ca să creeze acele structuri pe care le admiri tu! Acest contact, chiar dacă pare nesemnificativ, va stopa procesul natural de formare și poate cauza inclusiv decolorarea și degradarea formațiunilor în timp. Pentru a proteja aceste minuni naturale, este esențial să respecți întotdeauna indicațiile ghizilor locali și regulile de conduită într-un astfel de mediu pentru a contribui la conservarea siturilor naturii.

Urcatul pe vestigii arheologice

Sigur ai văzut și tu – sau poate doar eu sunt mereu ghinionista, chiar lângă indicatoarele de „escaladarea interzisă”, „nu atinge”, „nu te așeza”, fix acel turist care e în stare de orice pentru 3 like-uri pe Facebook (din care unul e cel propriu, haha). Știi la ce mă refer, nu? Bun. Siturile arheologice sunt vestigii de o anumită valoare ale istoriei umane și sunt deseori foarte delicate. Urcarea pe monumente sau pe structuri antice nu numai că poate deteriora fizic aceste artefacte, dar poate și accelera eroziunea lor. Greutatea și presiunea exercitată de corpul uman pot (și vor) cauza crăpături și daune ireversibile. De asemenea, multe dintre aceste situri au o semnificație culturală și spirituală pentru comunitățile locale, iar tu nu ai niciun drept să intervii. Respectă regulile de bun simț, îndrumările ghizilor și personalului de la siturile arheologice pentru a contribui la protejarea și conservarea patrimoniilor inestimabile.

Ignorarea fragilității coralilor

Coralii sunt ecosisteme fragile care joacă un rol crucial în menținerea biodiversității marine. Din păcate, mulți turiști neinformați contribuie la distrugerea lor prin atingere sau prin colectarea lor ca suvenire. De asemenea, utilizarea cremelor solare care conțin substanțe chimice nocive poate afecta iremediabil recifele de corali, mai ales când vorbim de turism de masă.

Și nu, NU SCOATE STEAUA AIA DE MARE DIN APĂ. Pentru că moare imediat!

Stelele de mare depind de mediu acvatic pentru a supraviețui. Ele respiră prin pielea lor, absorbind oxigenul dizolvat din apă printr-un sistem specializat numit sistem de canalicule ambulacrare. Când o stea de mare este scoasă din apă, începe instant să piardă umiditate, iar acest lucru poate provoca o deteriorare rapidă a funcțiilor sale vitale. O stea de mare este foarte sensibilă la schimbările de mediu, iar scoaterea ei din apă, chiar și pentru câteva secunde, poate fi fatală. E important să protejezi viața marină, mai ales când refluxurile mari deja omoară o serie de vietăți.

Lăsarea gunoiului în natură

Un alt comportament inacceptabil este lăsarea deșeurilor în mediu. Chiar și cele mai mici resturi pot avea un impact devastator asupra vieții sălbatice și a peisajului natural, ca să nu mai vorbim despre plastic. Asigură-te că îți strângi toate deșeurile și le depozitezi în locuri corespunzătoare – ideal în containerele de reciclare.

Negocieri fără respect

Negocierile în bazaruri, piețe, magazine sunt o parte obișnuită a experienței de călătorie în multe culturi, în special asiatice și arabe, dar este esențial să le abordăm cu respect și să le vedem ca un ritual al comunicării, nu ca un efort de a „jefui” un biet comerciant care, de cele multe ori, va fi de N ori mai sărac ca tine. Evită să negociezi agresiv sau să oferi sume derizorii, incorecte, deoarece acest lucru, dincolo de a fi jignitor, poate afecta negativ comunitățile locale. Fii conștient de contextul cultural și de valoarea reală a produselor și serviciilor oferite. Și, dacă nu ți le permiți, pleacă mai departe.

Participarea la tururi și activități neetice

Activitățile turistice care implică exploatarea oamenilor sau a resurselor naturale sunt un alt aspect important de evitat. Și știu că aici nu e chiar simplu să le „miroși” dinainte, dar hai să-ți spun despre ce e vorba. De exemplu, „tururile de sărăcie” sau vizitele în satele indigene care încalcă intimitatea și demnitatea locuitorilor. Există tururi foarte costisitoare, din care comunitățile locale nu văd niciun cent. Există tururi oferite de falși ghizi, un fel de baroni locali, care aduc turiști în casele oamenilor, fără ca ei să fie de acord cu asta, lucru ce se va vedea mereu pe fața lor. Documentează-te mereu temeinic înainte de a vizita o comunitate locală. Alege tururile partenere cu oamenii, oficiale, autorizate, care sprijină comunitățile – adică banii tăi ajung la ei pentru un trai un pic mai bun.

Ignorarea regulilor locale și a codurilor de conduită

Bun. Atunci când alegi să mergi în vacanță într-un loc e ca și când alegi să mergi „acasă la cineva”; și e de bun simț să faci o documentare minimală despre norme culturale, gesturi, vestimentație. Dacă nu îți convin aceste reguli, cea mai înțeleaptă decizie este să rămâi acasă la tine. Sau să alegi alt loc cu care rezonezi. Turismul responsabil implică și respectul pentru cultura și obiceiurile locale. Fiecare destinație are propriile reguli și norme care trebuie respectate, ca și tu, și localnicii să aibă o experiență plăcută. Ignorarea acestor reguli (purtarea de îmbrăcăminte neadecvată în locurile de cult, fotografierea localnicilor fără permisiune, folosirea gesturilor nepotrivite, a nu te descălța când intri undeva, a nu-ți acoperi/a-ți descoperi capul în anumite circumstanțe) poate fi văzută ca lipsă de respect și poate aduce prejudicii în relația dintre turiști și localnici. Informarea și sensibilizarea în legătură cu aceste aspecte culturale ajută la prevenirea situațiilor neplăcute și promovează o interacțiune armonioasă.

Cumpărarea suvenirelor provenite din exploatarea animalelor

Un alt aspect de luat în considerare este achiziționarea de suvenire realizate din părți ale animalelor, cum ar fi fildeșul, scoici rare sau blănuri. Aceste produse nu doar că alimentează braconajul – deci la scăderea populațiilor de animale sălbatice), dar sunt în general ilegale și pot atrage sancțiuni severe. La fel, cred că tot la acest punct ar trebui să-ți spun că multe țări exotice au interzis adunarea scoicilor de pe plajă și cumpărarea cochiliilor fără certificate de culegere responsabilă. Cum controlează asta? Simplu: în aeroport, dacă ai așa ceva în bagaj, pleci și cu obiectul confiscat, și cu o amendă „frumoasă”!

Ignorarea limitării resurselor

Utilizarea excesivă a resurselor naturale, cum ar fi apa și energia, poate avea un impact negativ semnificativ asupra comunităților, în special în regiunile cu resurse limitate – mai ales din Africa, Asia și America de Sud. Este important să călătorești cu capul pe umeri, consumând resursele cu moderație și doar pentru strictul necesar. Închide apa când te speli pe dinți. Fă dușuri rapide. Nu lăsa aerul condiționat mergând când nu ești în cameră. Nu-ți umple farfuria mai mult decât poți mânca. Bine, sfaturile astea le recomand și acasă…

Subestimarea riscurilor și pericolelor naturale

Aici intrăm pe tărâmul „cu-tocuri-pe-munte-iarna”. Călătorind în anumite destinații, turiștii mai subestimează riscurile naturale: clima, valurile, terenurile dificile sau fauna sălbatică. Cu google la un click distanță, este imperativă o informare și o pregătire adecvată înainte de a explora locuri necunoscute, cu respectarea recomandărilor și avertismentelor autorităților locale. Nepregătirea – dar și ignorarea lor – poate duce la accidente și poate pune în pericol atât turistul, cât și pe cei care vor fi nevoiți să intervină pentru a-i salva viața.

Contribuția la gentrificarea turistică

Ei, aici poate sună mai complicat, dar, în realitate, e foarte simplu să-ți dai seama. Intru pe un teritoriu puțin mai complicat, dar vreau să ai și acest aspect în vedere: e o formă turism neetic, în care comunitățile locale, în general sărace, sunt scoase din locuințele lor pentru a face loc turismului de masă. Acest lucru afectează structura socială și economică a zonelor turistice. Cu alte cuvinte, alege să sprijini afacerile locale, să stai în cazări deținute de localnici și să te asiguri că banii cheltuiți în timpul călătoriei tale rămân în comunitatea respectivă pe cât de mult posibil.

Nerespectarea tradițiilor și obiceiurilor locale

Uneori, turiștii, intenționat sau nu, pot submina sau nega importanța tradițiilor și practicilor culturale locale. De exemplu, pot fi ofensatoare purtarea hainelor tradiționale ca pe un costum/deghizare sau participarea la ritualuri religioase fără înțelegere și respect. Educarea și aprecierea diversității culturale este o parte esențială a unei călătorii responsabile.

Ce putem face mai bine în turism?

Există multe moduri prin care putem contribui la un turism mai responsabil și sustenabil. Și nu e complicat să facem asta. Uite câteva sugestii:

• Evită să participi la excursii sau spectacole care implică animale în captivitate. În schimb, alege să sprijini sanctuarele etice unde animalele sunt tratate cu respect și nu sunt forțate să interacționeze cu turiștii.
• Mergi la snorkeling, diving sau înoți în ape exotice, pline de viețuitoare? Alege creme solare prietenoase cu mediul și evită să atingi sau să extragi corali din mediul lor natural.
• Alege să susții inițiativele locale care promovează sustenabilitatea și respectul pentru comunități: cazare în pensiuni locale, mâncare la restaurante cu produse locale și angajarea ghizilor locali.
• Documentează-te mereu! Informarea prealabilă despre normele de conduită și respectarea lor este esențială pentru a avea o experiență pozitivă în turism.
• Alege să cumperi produse artizanale locale, realizate în mod etic și sustenabil. Acestea nu doar că susțin meșteșugarii locali, dar adesea au și o poveste culturală unică.
• Nu e simplu în lumea în care trăim, dar încearcă să reduci utilizarea plasticului (cum ar fi ambalajele de alimente, sticle de plastic, tacâmuri și paie) și să reciclezi ori de câte ori este posibil.
• Optează pentru alternative reutilizabile: o sticlă de apă din inox, o sacoșă de cumpărături din material textil și chiar tacâmuri din bambus în locul celor de plastic. Prin aceste mici gesturi, reducem semnificativ amprenta noastră în natură.
• Fii conștient de consumul de apă. În multe destinații turistice, apa este o resursă limitată. Ai grijă la consumul de apă prin scurtarea dușurilor, reutilizarea prosoapelor în hoteluri și evitarea risipei de apă potabilă.
• Planifică-ți vizitele în afara sezonului turistic de vârf. Acest lucru ajută la reducerea presiunii asupra resurselor naturale și infrastructurii locale. În plus, vei putea experimenta destinațiile într-un mod mai autentic și mai liniștit.
• Educă-te și educă-i pe ceilalți! Cunoștințele tale despre turismul responsabil îi pot influența și pe cei din jurul tău. Împărtășește-ți experiențele și învață-i pe alții cum să fie turiști conștienți, educați, civilizați și responsabili.

Turism nu înseamnă doar a vedea locuri noi, ci și a respecta și a proteja culturile, comunitățile și mediile pe care le întâlnim. Fiecare dintre noi poate contribui la un turism mai etic și sustenabil, doar printr-un comportament corect și ceva documentare. Educația și conștientizarea sunt cheile pentru a deveni un călător responsabil și a lăsa o amprentă pozitivă asupra lumii pe care o explorăm.

*de data asta m-am bucurat că în Filipine NU există elefanți!

foto: pixabay.com