Trei culturi s-au întâlnit în centrul Spaniei, în Toledo

Toledo este locul cu una dintre cele mai bogate istorii ale Spaniei

Toledo este locul cu una dintre cele mai bogate istorii ale Spaniei, care împătrăşeşte astăzi turiştilor aspecte din fiecare influenţă pe care o poartă. Intrat în patrimonul UNESCO în 1986, este oraşul celor trei culturi, marcat de co-existenţa creştinilor, musulmanilor şi evreilor. 

Suit pe o colină, pe malul drept al râului Tajo, se vede de departe, măreţ, oraşul vechi Toledo, cu o istorie ce începe încă din jurul anului 250 î.Hr. Cucerit de romani, care îl numesc Toletum, oraşul infloreşte prin industria fierului, care ajunge pe parcurs cunoscută în toată Spania.

Toledo a fost invadat de barbari, de alani şi de vizigoţi, după care a intrat în stăpânire musulmană şi a fost numit Tulaytulah. Evreii şi-au făcut şi ei loc în oraş până când au fost expulzaţi din Spania (1492).

Artă peste artă, locuitorii au avut grijă de locul lor. Construcţiile au fost bine gândite: un labirint de străduţe înguste – pentru apărarea de invadatori – şi orientate astfel încât să protejeze de căldura insuportabilă a verii. Ba mai mult, locuitorii spun ca vara în oraş este mai răcoare decât în afara lui, tocmai datorită umbrei pe care clădirile o fac pe străzi.

Toledo a devenit extrem de faimos în toată lumea prin producţia de săbii. Şi asta datorită oţelului pe care îl aveau: Râul Tajo adăpostea importante depozite de siliciu, foarte important pentru flexibilitatea şi calitatea sabiei. Faima obiectelor este recunoscuta încă din secolul V, când Hannibal s-a înarmat aici, învingând astfel armata romană. Secretul fabricării săbiilor a fost transmis din tată în fiu şi nu s-a pierdut nici până astăzi. Procesul făuririi unei săbii este suficient de lung şi complicat, încât un fierar nu poate face mai mult de 2-3 săbii pe an, ceea ce le ridică la rangul de artă. Mulţi au încercat să le imite, nu au reuşit, nici măcar japonezii care au ajuns şi ei aici să se înarmeze – deşi se spune că secretul a fost divulgat.

Perioada de glorie a oraşului încă rămâne vie prin monumentele ce le păstrează cu sfinţenie. Ajunşi în piaţa Zocodover, cea mai veche piaţă din Toledo, pornesc drumurile către toate locurile importante:

Ce să vezi în Toledo

Mezquita del Cristo de la Luz – din secolul X, singurul edificiu păstrat de dinainte de recucerirea creştină din 1085.

Sinagoda de Tránsito – datează din 1366 şi a fost transformata în muzeu al istoriei evreieşti.

Alcazar, Muzeul Armatei – clădirea simbolică a oraşului, construit în epoca hispano-musulmană şi creştină ca fortăreaţă-castel şi palat. Adăposteşte Muzeul Armatei şi Biblioteca Regională a regiunii Castilla-La Mancha.

Museo de Santa Cruz – Iniţial spital, acum conţine colecţii importante de bellas artes, arheologie şi arte industriale, precum şi o colecţie de ceramică. Aici pot fi văzute picturi tolediene ale secolului al XVI-lea şi al XVII-lea.

Catedrala Primada – începută în 1226 sub conducerea regelui Fernando III El Santo, e terminata în 1493.

Biserica Santo Tomé – datează din secolul XIV şi se remarcă prin arhitectura magnifică a turnului. În interior găsim opera spectaculoasă a lui El Greco.

Muzeul El Greco – casă tolediană din epoca lui El Greco, decorată cu picturile acestuia.

Muzeul culturii vizigote – situat în Biserica San Roman, prezint«ă coroane, obiecte vechi, picturi.

Poarta Alfonso VI – de origine hispano-musulmană, datează din secolul X.

Podul din Alcantara – de origine romană şi reconstruit în epoca hispano-musulmană si creştină.

Să nu uităm de panorama oraşului, care se vede superb de pe cealaltă parte a râului, sunt amenajate locuri pentru a opri şi a admira/imortaliza peisajul.

Mai mult, Săptămâna Sfântă în Toledo este declarată sărbătoare de interes turistic naţional, oferind vizitatorilor deosebită pentru a vedea mănăstiri, biserici şi monumente care, în general, sunt închise publicului.  Sărbătoarea oferă  tradiţia procesiunii, cu bresle ale diferitelor ordine care poartă Custodia lui Arfe, unică în lume, pe un traseu neschimbat de secole.

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *