Parcul Tivoli, sufletul mereu vesel al Scandinaviei, este bula de adrenalină și de relaxare din mijlocul orașului Copenhaga încă de acum 174 de ani! Este spectaculos indiferent de anotimp, iar pentru o experiență completă am ales să-l vizităm pe întuneric, ca să ne bucurăm și de lumini. În plus, în fiecare seară, pe lac există un show de lasere, apă și fum, ce a devenit principala atracție a parcului.
Un parc de distracții cu istorie
Georg Carstensen a venit la regele Christian al VIII-lea cu ideea de a face un parc de distracții la marginea orașului și l-a convins pe rege să-i permită și să-i dea spațiu în arendă, promițându-i că lumea se va distra acolo așa de bine, că va uita de politică. Regelui i-a plăcut ideea și i-a dat teren la marginea orașului Copenhaga, vreo 60.000 mp.
Carstensen a gândit parcul în așa fel încât să includă cât mai multe atracții încă de la început. A construit clădiri orientale în care a deschis restaurante și cafenele, dar și un teatru și standuri pentru diverse activități de relaxare. A amenajat grădini cu flori, pentru ca plimbarea pe zi să fie deosebită. Dar a instalat tot felul de lumini și a inclus programe de artificii și pentru cei ce voiau să vină noaptea. Nici atracțiile pentru adrenalină nu au lipsit, așa că au existat câteva montagne-rouse-uri mici, așa cum erau ele la începuturi.
Parcul s-a numit inițial Tivoli & Vauxhall pentru că fondatorul a vrut să facă aluzie la cele mai populare grădini din Europa: Jardin de Tivoli din Paris, care a luat numele de la orășelul istoric Tivoli de lângă Roma și Vauxhall Gardens din Londra. Dar, cu timpul, lumea l-a numit Tivoli Gardens, apoi doar Tivoli.
Deschidere cu fast
Pe 15 august 1843, porțile parcului s-au deschis publicului. Printre primii vizitatori s-a numărat și Hans Christian Andersen, care a fost atât de impresionat de grădinile elegante, că a fost inspirat să scrie apoi „Privighetoarea”.
De atunci, an de an, parcul Tivoli a primit noi atracții și spectacole: de la garda de onoare care patrula prin parc spre bucuria copiilor, până la spectacole de muzică și dans. Localnicii au fost atât de entuziasmați de parc, că la doi ani după deschidere, au apărut abonamentele anuale.
Evoluție spectaculoasă
În 1890, poarta principală de la intrare, cea de lemn, a fost înlocuită cu poarta monumentală pe care o putem admira astăzi. Și, odată cu fluxul din ce în ce mai mare de vizitatori, în 1911 s-a mai făcut o poartă, dinspre gară, pentru un acces mai ușor al turiștilor care veneau deja din toate colțurile Europei.
În 1914 a fost instalat the Roaller Coaster, de lemn, care a devenit cel mai vechi roaller coaster din lume. Încă funcționează și este printre cele șapte cele mai căutate atracții din lume.
Și acum, partea interesantă: În 1951, Walt Disney a venit aici și a plătit intrarea. Și nu o singură dată, ci de mai multe ori, în încercarea de a copia atmosfera din Tivoli în parcul său pe care urma să-l deschidă în 1955 în California: faimosul Disneyland.
Castelul Andersen, parte din Tivoli
Dacă vă plimbați prin spatele Primăriei, acolo unde este și statuia lui Andersen, veți vedea o clădire superbă pe care scrie numele parcului. Ei bine, clădirea aceasta este Castelul HC Andersen, care în trecut era Muzeul de Artă Decorativă. Însă parcul l-a cumpărat, în 1971, cu scopul de a-l transforma în administrație și bază pentru Gardă. Astăzi a devenit și sală de banchet.
Până în 1994, Tivoli era deschis doar vara. Însă, în acel an, o mică parte din parc a fost amenajată pentru Crăciun pentru prima oară și deschisă vizitatorilor care voiau să se bucure de cele mai frumoase decorațiuni de la acea vreme. După ani de succes, din 1997, întregul parc rămâne deschis și pe perioada evenimentelor iernii.
Iar, din 2006, aici se sărbătorește și Halloween-ul, perioadă de care m-am bucurat și eu. Inclusiv statuile aveau pe cap dovleci. Am văzut mumii, cei mai mari păienjeni și niște păpuși-zombie care m-am distrat copios!
Parcul ce a fost odată la marginea orașului a ajuns să fie astăzi în mijlocul lui. Danezii îl iubesc și, în general, cam toți au abonamente anuale ca să poată intra oricând, măcar să se plimbe și să se încarce cu energie de la toată nebunia și bucuria pe care le răspândesc oamenii aflați acolo.
O seară ca în copilărie
Am ajuns la Tivoli pe la 7, când deja era întuneric. Am ales poarta monumentală pentru intrare, că doar eram prima oară aici. Când m-am văzut înăuntru, m-am simțit ca în Țara Minunilor, mai ales că știți că eu sunt foarte ușor de impresionat. Wow la stânga, wow la dreapta, wow ce înalt e Star Tower aici, wow câta mai dovlecii… că doar am ajuns de Halloween! 🙂 Și wooooo, câtă lume peste tot: pe alei, la coadă la atracții, la coadă la mâncare, la buticurile cu tot felul de obiecte pentru Halloween…
Și din vreau ș-acolo, vreau și-n aia, oare cum e să te învârți în ailaltă, am ajuns să ne plimbăm lejer pe străzi și să simțim atmosfera incredibilă a parcului. Dar n-a durat mult și ne-am așezat la cursele de cai, unde am jucat câteva ture! OMG, de când nu mai făcusem asta, cred că aveam 12 ani! Fiecare și-a mai ales câte ceva! Am încercat să dărmăm cutii din prima, să terminăm primii competiții și să poziționăm țintele cât mai bine în speranța că vom câștiga diverse premii. Mai mult decât un pluș-breloc pentru Silvia n-a fost să fie, dar ne-am distrat copios.
Show pe lac
Cum la 20:45 începea show-ul de lumini, la și un sfert eram deja sprijiniți de gardul din jurul lacului. Vine destul de multă lume și, dacă nu eși acolo din timp, ai șansa să nu vezi prea multe. Am stat chiar sub cel mai tare Vertigo pe care l-am văzut până acum și m-am bucurat că nu i s-a făcut nimănui rău în timp ce trecea pe deasupra noastră. 😀
Spectacolul a început exact când era programat, cu jocuri de apă (în lac e o fântână mare), cu lumini, cu lasere ce veneau de pe malul apei și cu mult fum. Din păcate, vântul nu a fost de acord cu acest spectacol și, în loc să aducă fumul spre fântână, îl ducea fix în direcția opusă. Jocurile de apă și lasere în ritmul muzicii au culminat cu jocuri de foc. Timp de 15 minute, lumea a fost numai ochi spre lac! o reală destindere!
După niște hot-dogs și o sesiune de fotografii, am decis să ne retragem. Așa, cuminți și fără să ne dăm în Vertigo. Dar acum am un motiv bun să mă întorc!
Cât costă distracția
Prețul intrării diferă în funcție de evenimentele organizate. Pentru Halloween am plătit 120 DKK (∼ 74 lei), însă poate ajunge pe la 150 DKK. Intrarea simplă nu include și atracțiile, care se plătesc separat în parc. Însă există un pachet separat pentru adulți (intrare + tur + atracții + acvariu + casa bântuită + o masă) la 535 DKK sau 620 DKK în sezon (330-384 lei).
Atracțiile încep de la 10 coroane (cursele de cai cu bile, plușurile pe care trebuie să le iei cu cleștele de metal), 25 DKK trei curse la mașinuțe/trei curse în Verigo/două curse în The Mine, 50 DKK la Casa Bântuită. Prețurile nu sunt mari, însă ține cont se adună, mai ales când ajungi în mijlocul atracțiilor și nu știi în ce să te dai mai întâi!
O istorie detaliată, evenimente, programarea spectacolelor de lumini și alte show-uri, cât și informații despre atracții, le găsiți pe site-ul oficial.
Crăciunul în Tivoli
Și dacă tot vin sărbătorile, vreau să vă povestesc ceva:
De Crăciun, Tivoli e împodobit cu peste două milioane de luminițe de sărbătoare. La tarabe se vând tot felul de obiecte artizanale, dar și mâncare, de la hot-dog și ciocolată caldă până la delicatese sezoniere daneze și ruse (pentru că, de Crăciun, acolo există o replică strălucitoare a Catedralei St Basel din Moscova).
Iar Filarmonica Tivoli, o echipă formată din cei mai buni cântăreți și artiști din Danemarca, aduce în fiecare an un concert teatral de mare succes. Spectacolul feeric nu are dialog și poate fi savurat dincolo de orice barieră lingvistică.
Tivoli, mereu în top
- este al doilea cel mai vechi parc de distracție din lume după Dyrehavsbakken, Danemarca
- este al doilea cel mai popular parc de sezon din lume după Europa Park
- este cel mai vizitat parc de distracții din Scandinavia
- este al cincilea cel mai vizitat parc de distracții din Europa după numărul de intrări/an
Tivoli în câteva fotografii, aici.
Citește din aceeași serie: Copenhaga: un tur pietonal cât un maraton (partea I)
