Pentru a doua oară la Marea Moartă (XIII)

Eh, că tot visam eu atât de mult să testez ceea ce mi se părea de necrezut – cum să plutești fără să știi să înoți – na că am ajuns a doua oară la Marea Moartă, fix în ziua de Crăciun. Și, de data asta, vizita a fost planificată din scurt, de la fața locului aproape!

Vă povesteam aici despre experiența fascinantă pe care am avut-o pe o plajă sălbatică a Mării Moarte, unde sarea ia locul nisipului, scoicilor, pietrelor și tuturor lucrurilor cu care suntem obișnuiți să le găsim pe malul unei mări. De data asta însă, am ales plaja privată Ein Bokek, să vedem cum e și aici. Nu aparține de niciun hotel, așa că majoritatea turiștilor se opresc aici atunci când nu sunt cazați în zonă.

Best Christmas ever! #deadsea
O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe Dec 25, 2017 at 9:12 PST

O plajă artificială la Marea Moartă

Nu pot să spun că a fost chiar atât de rău, pentru că am avut dușuri, vestiare, toalete și șezlonguri, însă experiența nu e comparabilă nici pe departe cu prima, când nu mai știi pe unde să calci și cum să nu te zgârii. Deci aici nu te mai înțepi în cristalele de sare de la intrarea în apă pentru că administratorii au adus nisip de carieră și au grijă să-l amestece periodic câțiva metri la intrarea în apă ca să nu se formeze cristale țepoase și ca să nu mai aluneci. Tocmai de aceea, intrarea în mare e mult prea lină, mergi, mergi, mergi până ce dai de fundul de sare, evident, iar apa tot până sub genunchi îți rămâne. Partea bună e că poți pluti oricât de mică e adâncimea. 🙂

Da, sună confortabil, dar not for me. A treia oară mă reîntorc la sălbăticie!

Partea mai puțin plăcută a fost nisipul. Incomod, lipicios și greu, cu tendințe de noroi. Fiind nisip de carieră nu l-am putut scutura sub nicio formă de pe tălpi, de pe prosop, de pe haine mai ales în condițiile în care totul era uleios (v-am povestit despre senzația aia ciudată dată de o apă extrem de sărată). Și chiar și când am mai reușit să scutur prosopul, a rămas ca pătat de la cantitatea mare de cupru din rocă. Câh!

Dar măcar plaja arată bine!

Costuri

Ei bine, am avut noroc că am ajuns în extrasezon. Parcarea trebuia să coste 5 NIS/oră, dar… cum spuneam… era extrasezon. Intrarea pe plaja Ein Bokek e gratis de când au reamenajat-o (am înțeles că în 2017). Cum colegii noștri de mașină s-au întins la vorbă cu portarul, iar acesta a fost foarte încântat că niște italieni au ajuns în Israel, am obținut și șezlongurile pe glume și zâmbete în loc de 10 NIS/bucata! În sezon, există și o taxă la vestiare, de 2 NIS.

Alte plaje private aplică taxe de acces între 7 și 10 dolari.

-va urma-

Citește toată seria:

Corina Matei

„Cu toții călătorim într-un fel sau altul. La 100 de kilometri de casă sau la peste 10.000. Mai des sau mai rar. Cu siguranță, mereu diferit. De ce călătorim? De dragul de frumos și din curiozitatea de nou. Să simțim, să fugim, să trăim emoții. Să creștem și să ne bucurăm din adâncul sufletului de tot ce are lumea de oferit!”