Știam de faima pe care o are Parcul Timna încă de când am fost prima oară în Israel, însă timpul nu ne-a mai permis să-l vizităm. Acum, fiind chiar în sud, a fost primul loc în care ne-am oprit pe drum. Văzusem pe net câteva fotografii cu formele ciudate sculptate în gresii, nuanțele seducătoare și traseul de hiking din canion și abia așteptam să ajung aici. Rezervasem două ore pentru vizitarea sa, că atât am găsit că durează turul. Și, surpriză! Am stat trei și nu a fost suficient!
Ce-i, de fapt, Timna?
Timna Park este la doar 25 de kilometri de Eilat și este considerat unul dintre cele mai frumoase parcuri din lume nu datorită dimensiunii sale (are doar 60km2), ci pentru varietatea peisagistică, geologică și arheologică de importanță mondială. Se află în Deșertul Negev, într-o vale flancată de munți și dealuri, iar la capătul ei se află un lac superb, înconjurat de palmieri. Lacul este artificial, însă seamănă perfect cu imaginea din mintea noastră despre oazele dintre dune.
Cel mai înalt munte se află în centrul rezervației și poartă numele parcului, Timna. Este primul masiv din lume exploatat pentru cupru. Egiptenii au fost primii minieri, încă din mileniul 5 î.Hr. That was a really long time ago!
O lecție de arheologie
Pentru o perioadă destul de lungă, egiptenii au locuit în acest spațiu. Nu s-au sfiit să exploateze zona cât de mult s-a putut, așa că au fost descoperite peste 10.000 de mine de cupru ce au fost atribuite biblicului Rege Solomon de către arheologul Nelson Glueck, fără dovezi concludente în acest sens. Cuprul a devenit astfel primul metal folosit pentru arme, obiecte de cult și obiecte folosite în casă. Exploatarea acestui metal a fost continuată și după egipteni în perioada romană de către nabateeni și israeliți, apoi, după Cucerirea Arabă, de Califatul Omeiad. Prin secolul al VIII-lea d.Hr, cuprul din munte s-a terminat, iar zona a fost părăsită.
În „Expediția Arava” din 1959, s-au găsit și temple, bijuterii, artefacte unice, picturi rupestre și un sanctuar egiptean.
Templul lui Hathor este unul dintre atracțiile parcului. A fost construit în secolul al XIV-lea î.Hr, pe vremea domniei faraonului Seti I, apoi reconstruit după un cutremur devastator, în timpul lui Ramses al II-lea.
Geologia te lasă fără cuvinte
Chiar lângă Templul lui Hathor se află o formațiune naturală deosebită, Pilonii Regelui Solomon. Apa a sculptat cu mare artă acele canale în gresie, dând senzația unor piloni semeți.
Ciuperca este o altă mare atracție a parcului. Ca și Babele din Bucegii noștri, a fost erodată de ploaie și vânt timp de mii de ani la rând. Da, în trecut, ploua destul de mult în această zonă.
Sfinxul, Capul de Leu, Spirala și Crocodilul sunt doar câteva dintre formele roșii pe care le-au luat gresiile în urma mișcărilor tectonice ce au fost active acum multe milioane de ani și după eroziunea factorilor apei și vântului. Sunt naturale 100%! Iar dacă ai suficientă imaginație, poți vedea și alte forme în afară de cele prezentate pe hartă. Eu am văzut o țestoasă lângă crocodil! 🙂
Formele roșii și ciudate pe care le iau stâncile de aici au contrastat perfect cu cerul dimineții de un albastru clar, din ziua în care am ajuns aici. Din loc în loc, am găsit câte-un arbore de acacia – numit de egipteni copacul vieții, în care ei credeau că se află concomitent și viața, și moartea.
Sfat: Dacă simți că ești supravegheat, uită-te cu mare atenție pe dealurile din jur. Sigur un ibex (specie de capră sălbatică) e cu ochii pe tine!
Trasee pentru toate gusturile
Arcul este un alt punct care m-a impresionat. Și recomand din plin să străbați traseul care te duce spre arc, urci câteva trepte de fier înțepenite în stâncă, treci prin arc, apoi cobori pe o scară direct într-un canion strâmt sculptat de torenții de apă (ține minte că dacă plouă, e foarte periculos aici). Traseul te cucerește și nu este deloc greu, am văzut și copii pe aici!
La finalul canionului, am părăsit marcajul roșu și am mers pe cel negru, pentru a merge la Peștera Minerilor. Pe drum am văzut puțuri, asigurate cu grilaj metalic pentru a evita accidentele. Am urcat prin peșteră (din nou, e traseu amenajat), apoi am mers până în vârful dealului ce este trecut pe hartă ca fiind cel mai înalt punct de belvedere din parc. Și ce frumos s-a văzut totul de acolo!
Sunt multe, multe trasee și nu am apucat să le fac pe toate. Poate e imposibil să le faci într-o singură zi, că există și câteva foarte lungi. Unele se pretează și pentru bicicletă (dar trebuie să întrebi la informații care sunt acestea). Altele vizează minele. Câteva merg între obiectivele naturale. Mai sunt unele care merg pe crestele dealurilor, pentru peisajele unice și împrejurimile locului. Așa că alocă mai mult timp parcului, ca să parcurgi măcar două-trei trasee scurte. De exemplu, cele de la Arc, pentru minele egiptenilor, se fac în maximum 45 de minute (marcaj albastru).
Alte activități
La lac poți înota sau te poți plimba cu barca. Tot la lac se țin ateliere de pictat și de modelat obiecte din lut. Apoi, dacă vrei ceva aventură, întreabă la informații de traseele de escaladă și rapel.
Iubitorii istoriei pot urmări documentare și materiale multimedia, care abundă de informații despre Egiptul Antic, despre cultura egipteană, despre cum se făcea extracția cuprului în acele timpuri.
Mai multe activități găsiți pe site-ul oficial al Parcului Timna.
Cum se vizitează parcul
Există trei variante de a vizita Parcul Timna. Prima, pe care am ales-o și eu, e cu mașina (închiriată). Evident, așa sari repede peste potecile dintre obiective și-ți rămâne doar să te oprești la formațiuni și în parcările de unde încep traseele pe stânci. Traseele sunt circulare în general, deci nu-ți face probleme. Mare parte din drumul din parc e asfaltat, sunt doar porțiuni mici cu drum pietruit, nu-ți vor crea probleme indiferent de ce mașină ai.
A doua variantă este să alegi turul oferit de principala agenție de turism a Israelului. Autocarul te ia din fața hotelului din Eilat și te plimbă apoi prin parc. Pentru poteci îți dă un anumit timp. Evident, e un traseu bine stabilit și nu vei vizita fiecare obiectiv și fiecare potecă din rezervație.
Ultima variantă este să ajungi aici cu autobuzul public sau cu shuttle-ul din Eilat. Te lasă la intrare și ai o zi întreagă să te plimbi (sau, cel puțin, până la închiderea parcului)! Sincer, din punctul meu de vedere, varianta aceasta e destul de incomodă, deoarece parcul este foarte mare, iar obiectivele sunt răsfirate!
Când e deschis
Timna are un orar destul de ciudat la prima vedere, dar foarte bine gândit dacă ne gândim la căldurile infernale din vară. Așa că iarna (septembrie-iunie), parcul funcționează între 08:00 și 16:00 – oricum, soarele apune în jur de 16.30. Iar vara, (iulie-august) poți intra aici între 08:00 și 13:00, iar în zilele de joi parcul e deschis pentru tururile la apus (sunt ghidate și se plătesc separat).
La intrarea în parc vei primi o hartă updatată cu toate traseele și vei fi rugat să nu părăsești drumurile/potecile/marcajele, pentru că poate fi periculos.
Uite Parcul Timna în fotografii aici.
-va urma-
Citește toată seria aici:
- ISRAEL DE LA NORD LA SUD ȘI DE LA VEST LA EST (EP 1)
- ATACUL STRUȚULUI, COARNE ONDULATE ȘI PSEUDO-ZEBRE LA YOTVATA NATURAL RESERVE (EP 2)
- TAXIMESTRISTUL DIN IORDANIA NE-A NEGOCIAT…ÎN FAVOAREA NOASTRĂ! (EP 3)
- PETRA. ORAȘUL ROZ, O MINUNE A LUMII MODERNE (EP 4)
- CINĂ LA FOC CU IORDANIENII, LA ADĂPOSTUL MUNȚILOR STÂNCOȘI (EP 5)
- ÎNAPOI ÎN ISRAEL DIN IORDANIA. SAU CUM DEVII TERORIST CU ACTE ÎN REGULĂ (EP 6)
- MASADA, CETATEA UNDE MOARTEA A FOST RIDICATĂ LA RANG DE VICTORIE (EP 7)
- MAREA MOARTĂ, O EXPERIENȚĂ UNICĂ ÎN LUME (EP 8)
- CONTRASTELE ADÂNCI DIN IERUSALIM. ÎNTRE STEREOTIPURI ȘI REALITATE (EP 9)
- TEL AVIV, VESTUL MODERN DE LA MARGINEA ORIENTULUI (EP10)
- ÎNAPOI ÎN ISRAEL, ÎN EILAT – GRĂDINA BOTANICĂ (EP 11)
