Întotdeauna mi-au plăcut taberele. Prima dată am fost într-o tabără de matematică, în clasa a șaptea. Uram matematica, nu mă pricepeam, nu înțelegeam. De la primul curs voiam acasă, iar în ziua plecării plângeam de mama focului alături de colegi că nu voiam să plecăm, am fi acceptat ore în plus în program numai ca să mai stăm o zi-două. Ei bine, zilele acestea mi-am retrăit copilăria. Numai că ei își adoră materia!
Am ajuns joi seară la Bran, în Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei, după un drum greoi pe DN1 (da, acum lumea se duce de joi la munte). Cei 50 de elevi din licee tehnologice din Prahova erau acolo de duminică și deja învățaseră foarte multe lucruri, după cum au recunoscut chiar ei. La începutul săptămânii, au participat la atelierele de dezvoltare personală alături de Robert Iancu, au aflat ce sunt veniturile, ce este bugetul, dar și ce să scrie în CV sau cum să se comporte la un interviu.
La partea practică, cel mai în vogă stilist din România – Cristi Pascu, împreună cu cele două ajutoare de neprețuit ale sale (Jean și Costi) și zece cadre didactice s-au ocupat să-i învețe pe micii meseriași cum să tundă și să coafeze cât mai bine.
Când am ajuns la Bran, Cristi îi alegea pe cei mai buni zece din serie. Și îi era greu să ia o decizie: „majoritatea sunt foarte buni!” Cei aleși veneau pe rând la „repetiții”, ca să se pregătească intens pentru marele eveniment de a doua zi: coafarea turiștilor de la Castelul Bran.
Am rămas impresionată de când am intrat în atelierul de lucru din pub-ul vilei: copii de 15-16 ani lucrau de zor pe manechinele blonde puse la dispoziție. Iar ce le ieșea din mână era WOW! La multe saloane bune din București nu am văzut asemenea opere de artă! Uite și poze, ca să te convingi:
Pe mese – tot ce aveau nevoie: perii, ondulatoare, foarfece, agrafe și clipsuri de toate felurile, tuburi de fixativ… Parcă mutaseră un întreg salon acolo!
Cristi le spunea ce e bine și ce nu, îi chema cu un ton neutru, de nimeni nu înțelegea dacă e de bine sau de rău. Dar era de bine, iar laudele nu întârziau!
„Nu am fost impresionați de ei, pur și simplu ne-a picat fața!”, a recunoscut Cristi când l-am întrebat de elevii săi. „Credeam că sunt începători, dar a doua zi m-am urcat în mașină și am fost repede să iau vopsea ca să ne apucăm de treabă, să nu pierdem timpul!”
Am aflat că mulți de acolo au deja clienți…de ceva timp – rude, vecini, prieteni care le oferă încredere și încurajare. Iar Alex deja și-a improvizat un salon la el acasă și nu se vede făcând altceva în afară de asta. „Uite cum mi-am tuns prietenii” – și mi-a arătat zeci de poze pe Facebook cu tunsori la modă.
Elevii erau foarte încântați în atelier: „Aș face asta toată ziua!”, mi-a spus Andreea, în timp ce lucra la o coafură-fundiță. Deși se vedea că e obosită deoarece muncise toată ziua, era prea încântată de tot ce învățase și de tot ce putea face acolo! Eu am gândit cu voce tare: „Vai, dar ce complicată e!”
„Ba nu, e foarte simplă și se face repede!”, m-a contrazis ea imediat. Și într-adevăr, imediat a terminat-o! Asta da impresie puternică!
Dar tabăra aceasta nu a însemnat doar muncă și teorie pe pâine, ci și experiențe drăguțe, organizate de echipa din Țara lui Andrei. Activitățile i-au ajutat să lege prietenii și să se distreze, așa cum și-au dorit încă din prima zi. După ora 20.00, ne-am adunat cu toții la Seara Talentelor, pentru că dincolo de pasiunea pentru frizerie, fiecare mai avea ceva de arătat. Au cântat, au desenat, au recitat și au compus poezii, au improvizat, au pictat și s-a râs cu poftă! Iar ziua s-a încheiat cu o petrecere pe cinste!
*îmi cer scuze pentru calitatea fotografiilor, am rămas fără aparat profi 🙂