Oamenii, călătoriile, toleranța și adevărul absolut despre lume

2
Oamenii, călătoriile, toleranța și adevărul absolut despre lume

Credeam, speram, mă așteptam ca grupurile și forumurile de călătorii să fie formate din persoane cu capul pe umeri, cu experiență, foarte toleranți, deloc rasiști, în niciun caz xenofobi, care sunt capabili să dea un sfat atunci când pot și cineva are nevoie sau să se abțină/redirecționeze dacă nu au experiența cerută. Să facă diferența în pădurea frumoasă, dar cu ceva uscături, între evenimente izolate și siguranța la modul general.

Concret, asta e o opinie în care sar în apărarea Marocului în marea de comentarii dușmănoase și lamentabile din online.

Lucrurile alunecă pe o pantă tare periculoasă în multe locuri virtuale, iar libertatea de exprimare se bate cap în cap cu drepturile omului prin atacuri la rasă, etnie și religie. S-au umplut de „nu te duce acolo, că ăia sunt hoți/criminali/împuțiți” /„cum să te duci, nu vezi că pândesc turiștii să-i omoare?”/ „nu trebuie să te duci acolo vreodată că nu e safe; n-am fost, da’ un văr al unui prieten al mătușii colegului… (blah) e o țară musulmană, e un motiv suficient ca să nu te duci.”/ „ca orice altă țară arabă, e nașpa!” /, după care aruncă cu jigniri în stânga și-n dreapta dacă cineva îndrăznește să le spună că nu e ok ce scriu sau că n-au avut asemenea experiență acolo, ba din contră. E mai mult răutate gratuită decât libertate de exprimare. S-a ajuns fix în situația de acum câțiva ani când Franța ne arăta cu degetul pentru că eram „românii ăia care fură și cerșesc”. Nici nouă nu ne-a convenit prea mult și am tot încercat să ne „diferențiem” fără succes, nu?

De ce Marocul nu beneficiază de același tratament ca statele Europene? Un șir de atentate teroriste au zguduit din temelii orașe – încă sunt considerate sigure, deși unele lucruri s-au întâmplat din – să o numim- lipsa de atenție a autorităților. Crime care mai de care mai șocante au ținut primele pagini ale ziarelor – de ce alte state încă ok și după crimele împotriva românilor? Italia, Anglia… Iar opinia publică a fost suficient de rațională ca să le vadă ca evenimente izolate, produse de persoane bolnave psihic și să facă diferența între criminali și restul poporului. Da, lamentabile, oribile, dar izolate, ce nu au afectat turismul pe termen lung sau nu l-au afectat deloc. Dar, când a venit vorba de o dublă crimă în Maroc, dintr-o dată, toată țara e nașpa, cu oamenii ei cu tot, opinia publică ieșind virtual cu bâte și săbii la atac.

Prin generalizări malițioase, raționamente cel puțin îndoielnice și de multe ori puerile, cel mai trist e că deținătorii adevărului suprem împing călătorii puțin experimentați să scoată de pe lista personală destinații uluitoare. Nu, văd că n-au niciun motiv sau scop. Fac asta în loc – dacă tot au timp să comenteze atât – să-i ajute și să le reamintească despre măsurile de siguranță de bun simț (ce rămân valabile în absolut orice loc, inclusiv în orașul natal și pe care unii aparent LE UITĂ) sau care se impun strict pentru o anumită zonă, ca totul să fie în regulă. Și nu, nu vorbim aici de state precum Siria sau Somalia, să ne înțelegem, ci de locuri ce au beneficiat de un boom al vizitelor străine.

Educația și cunoașterea vin din călătorii și interacțiuni cu diverse culturi, nu din datul cu părerea cât e ziua de lungă și despre teoriile conspirației. Așa, nici că ar trebui să mai ieșim din casă vreodată. Iar unii chiar nu ies, dar sunt ași la fabulat.

Îmi mulțumesc pentru deciziile luate: că m-a dus în 2013 în Maroc, pe cont propriu, înainte să știe românii de existența lui din punct de vedere turistic (ca țară îl știau de la fotbal haha) și să dețină adevărul absolut despre el doar din auzite și dintr-un eveniment urât. M-am întors a doua oară, vreau să mă întorc și a treia oară pentru că a reușit să devină unul dintre locurile mele de suflet, o lume aparte pe care am învățat să o înțeleg și să o admir. Și asta nu înseamnă că mă duc singură cuc pustietate sau că ies în bikini pe stradă – revenind la măsurile de bun simț de care ORICE turist ar trebui să fie conștient. La fel cu Iordania, una dintre țările arabe în care m-am simțit cel mai safe, unde am ajuns tot pe cont propriu, cu alte două fete, înainte de introducerea zborurilor low-cost directe și promovarea sa turistică atât de intensă! Dar și pentru acel solo travelling în Paris, oraș atât de ridicat în slăvi, unde nu-mi mai trebuie să mă întorc curând! Dar asta nu înseamnă că îți voi spune ție să nu te duci vreodată pentru nimic în lume pentru că m-au tot urmărit pe mine oameni dubioși în locurile aglomerate (da, unii români), ci-ți voi spune să fii cu ochii în patru și să nu lași garda jos, furată de peisaj.

Ce vreau să vă spun cu toate astea… Nu mai luați de bun absolut tot ce citiți de la alții pe net, nici măcar în grupurile de „specialitate”… Ex-specialitate le-aș numi pe unele. Altfel, eu zic să fugiți repede și din București – să nu uităm că un taximetrist a omorât cu cruzime o japoneză acum câțiva ani – cu ce e fapta asta lamentabilă diferită de ceea ce s-a întâmplat în Maroc? După același raționament aplicat acum Marocului, chiar nu e ieșit pe stradă prin București, nu? Și nici prin România, în general (la Brăila a fost un atentat recent, la Arad s-au omorât unii între ei, tocmai ce s-a găsit un cadavru la Medgidia și dacă mă apuc să înșir toate crimele din ultima lună din țară, nu mai termin articolul ăsta)! Psihopați există în toată lumea!

Ce-i de făcut? Luați la puricat blogurile, mulți pun la dispoziția voastră gratuit și fără interese meschine experiențele reale din diferite țări, inclusiv din Maroc. Dintre ei, mai bine de jumătate se organizează singuri, adică știu mult mai multe despre locul respectiv decât cei care aleg o agenție și un resort all inclusive din care nu ies șapte zile. Citiți și confruntați lucrurile din locurile în care vreți și voi să ajungeți, deschideți paginile Lonely Planet și National Geographic pentru sfaturi de la cei mai experimentați.

Curaj și luciditate! Călătoriți mult, des, dar cu capul pe umeri! Fiți deschiși la minte, toleranți și nu judecați popoare! Încă o dată, luați-vă măsuri de siguranță și rămâneți alerți fie că e vorba de Berlin, Fez, Buenos Aires, București sau Bangkok! Dar niciodată să nu vă încuiați în casă pentru că alții au acces la internet și o tastatură! Și nu acceptați să vă angrenați în discuții ofensatoare la adresa culturilor, oamenilor, țărilor!

De reflectat: cu ce e România mai sigură în clipa asta având cel puțin 9.000 de hoți, violatori și criminali eliberați din pușcării în comparație cu Marocul, care are câțiva psihopați sub numele de „lupii solitari”?

În loc de încheiere și în altă ordine de idei, haha, îmi amintesc când am spus că plec în Cambodgia la temple, cineva care m-a auzit aproape o adevărată scenă că sunt inconștientă, că acolo e război cu americanii (??!! da, probabil era blocat prin 1970 și ceva, care nu le are cu istoria) și că risc să fiu răpită – despre felul ăsta de oamenii vorbim. Ce-ar mai fi fost să rămân acasă din cauza acestui comentariu? :))

 

  1. Total de acord cu tine Corina ? Super-enervant cum își dau unii cu părerea despre nivelul de securitate dintr-o zonă, fără ca măcar să se fi gândit să ajungă acolo. Dar…și mai nașpa, să generalizeze în halul ăsta. Păi nu mai trebuie să mergi nicăieri..nici măcar în orașul vecin, dacă te iei după unii din ăștia. În Maroc aș pleca și acum…

    • Ce oraș vecin? Nici din cameră nu trebuie să ieși, dacă te atacă cuierul de pe hol? :)) Da, unii au o problemă cu atitudinea și e foarte deranjant când vezi asta chiar pe grupurile de călătorii. Că în rest m-am obișnuit, nu mai reacționez.

LEAVE A REPLY