De la jurnalişti pentru jurnalişti: “Vrem să ştim!”

0
De la jurnalişti pentru jurnalişti: “Vrem să ştim!”

“Vrem să ştim – cum şi de ce criza jurnalismului ne afectează pe toţi” este o carte care mi-a ajuns în mână la cursul de Relaţii Internaţionale şi mi-a plăcut mult. La ea au contribuit 12 jurnalişti spanioli, care analizează situaţia jurnalismului actual. Din păcate, încă (sper) nu are o traducere în limba română. Dar să vă povestesc câteva dintre ideile principale:

Cartea începe prin a lămuri ideea sa principală: cu criza europeană a luat naştere o perioadă crucială în jurnalism, care afectează fiecare persoană din lume; în loc ca mediile de comunicare, plăţile şi tehnicile pentru un jurnalism de calitate să prindă forţă, unii editori sunt convinşi că informaţia internaţională – care este cea mai scumpă – nu se vinde (aici se referă la trimiterea corespondenţilor pentru o relatare cât mai clară şi mai obiectivă a situaţiei). Aşa că multi preferă să taie din conţinut şi calitate. Şi această atitudine afectează corecta funcţionare a democraţiei într-un stat: dreptul de a fi informat.

Mai multi factori au afectat jurnalismul, în afară de criza economică – ea doar a adâncit problema din interiorul breslei – aceea de a trece rapid de la mediile de comunicare tradiţionale la cele pe care astăzi le numim digitale – : globalizarea, apariţia noilor tehnologii, schimbarea modelului de afaceri. Revoluţia digitală a lăsat unora falsa impresie că nu trebuie generate conţinuturi proprii, pentru că totul se găseşte pe internet.

Unsprezece jurnalişti din diferite specializări şi medii, coordonaţi de un altul, apără, în această carte, presa de calitate şi corespondenţii, atingând diferite subiecte şi răspunzând schimbărilor şi mentalităţilor greşite pentru un jurnalism cât mai ieftin.

De asemenea, autorii pun în discuţie, analizează si dezbat despre tehnologia actuală – în care se poate transmite orice informaţie din orice colţ al Planetei -,  credibilitatea pe care o au aceste informaţii, utilizarea gadget-urilor: Ajută sau nu presa? În ce măsură?

Freelancer-ul ajunge în centrul atenţiei, i se analizează condiţia şi motivele pentru care nu este bine văzut în lume sau este considerat inferior jurnaliştilor angajaţi. Dar i se amintesc şi marile calităţi: independenţa de a-şi alege articolele fără compromisuri şi libertate de mişcare; iar articolele sunt oneste, pentru că, dacă nu, îşi pierde prestigiul.

Javier Espinosa spune că tactica “bun, frumos şi ieftin” (“bueno, bonito y barato“) nu funcţionează în jurnalism, pentru ca este vorba de o muncă intelectuală. Dar funcţionează în afacere! În acest context trist, “virusul corporativ”, cum îl numeşte Ramiro Villapadierna, a funcţionat foarte bine: “lumea a lăsat ziarul şi s-a dus la Carrefour!” Şi aşa s-a pierdut respectul cititorilor în favoarea afacerii, al spectacolului şi al superficialităţii: a prezenta ca ştire ceea ce nu este ştire sau a umple paginile cu informaţii mai puţin importante când există atâtea informaţii vitale care trebuie să fie dezbătute.

IMG_20130307_201719

Fiecare autor oferă o viziune diferită a crizei, identifică probleme distincte. Fiecare poveste spusă în această carte este o lecţie pentru cititor, pentu ca i se oferă mai multe abordări ale problemei. Până când şi lucrurile ştiute deja de fiecare dintre noi devin probleme clare, reale şi grave. Într-o lume în care se cer materiale din ce în ce mai ieftine, mai senzaţionale şi rapide şi se confruntă cu noile tehnologii utilizate greşit sau care nu sunt utilizate când este necesar, obstacolole pentru o presă solidă par de netrecut. Dar toate acestea, prezentate în carte, deschid drumul unor noi soluţii într-un viitor incert pe care nimeni nu îndrăzneşte să-l ghicească.

Lumea are nevoie de jurnalişti de încredere, are nevoie de profesionişti şi de reguli stricte, multe dintre ele date la o parte odată cu explozia internetului. Trebuiesc depăşite barierele recunoaşterii publice, mentalităţii oamenilor, fondurilor financiare, intereselor privare, ameninţărilor şi a complexităţii lumii actuale.

IMG_20130306_145357

„«Aproape toţi jurnaliştii, exceptând o mână de sfinţi, cu anumite ocazii, intensifică citate sau modifică uşor date sau locuri, ca să întărească un efect – a afirmat Neal Ascherson, un alt corespondent admirat – . Poate nu ar trebui, dar fac asta. Facem asta. »”

IMG_20130308_205533

„ Poate au dreptate cei care cred că, trecând peste toate, specia (reporterii – n.t.) este condamnată pieririi şi că viitorul celor care rămânem (reporteri n.t.) este să fim retransformaţi în jurnalistul de care fugim când părăsim redacţia. Ceea ce este sigur, este că ultimul rămas nu va primi un telefon anunţându-i concedierea într-o roată a presei, ci într-un loc în care va fi ajuns, punându-şi întrebarea cu care Mei ne-a împiedicat să plecăm din Beng Long înainte să ne fi terminat treaba: «Şi toată lumea asta? Cine le va spune ce li se întâmplă? »”

IMG_20130308_234813

„Hai să recuperăm reportajul, hai să spunem poveşti cu numele şi prenumele protagoniştilor, dincolo de partea cu morţii zilei. Hai să uităm cultura «boom-ului» şi a «click-ului», care caută să transmită explozia bombei sau imagini de nelinişte pentru a capta atenţia efemeră a spectatorului sau acel titlu macabru («I-a tăiat testiculele şi i le-a băgat în gură») ca să se refere la torturile din dictatura argentiniană şi să transforme în acest fel ştirea în «cea mai citită» pe internet. În acet fel, nu se formează şi nu se informează, ci se distrează cu circul-spectacol al informaţiei.”

Comments

comments

LEAVE A REPLY