Oravița, locul premierelor de mândrie națională

0
Oravița, locul premierelor de mândrie națională

Deși nu-ți auzi prietenii că se duc în city-break la Oravița, lasă-mă să-ți spun cât de interesant este acest orășel și cu ce se laudă! Și cu siguranță te voi convinge că merită tot timpul tău!

Noroc cu vremea care nu ne-a lăsat să ne facem programul prin Semenic și atunci a trebuit să reorganizăm totul și să fugim de toate codurile prognozate. Așa am ajuns în Anina, de unde am luat trenul.

Prima, primul și întâia oară

Locomotiva veche de pe prima cale ferată montană m-a dus în orașul în care au avut loc o sumedenie de premiere cu care astăzi se laudă România. Să le recapitulăm:

  • Oravița – Baziaș este prima cale ferată de pe teritoriul românesc actual. A fost inaugurară în august 1854.
  • Oravița – Anina este prima cale ferată montană de pe teritoriul românesc actual și a doua din Europa. A fost inaugurată în noiembrie 1863.
  • Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” este primul teatru din spațiul culturii românești. A fost inaugurat în 1817.
  • Farmacia Knoblauch este prima farmacie montanistă din România. A fost deschisă în 1763.
  • Monetăria sau Bănăria a fost prima monetărie cu instalații moderne pentru bătut bani – în special din aramă. A fost fondată în 1814-1815.
  • Primul furnal din istoria tehnicii românești a fost ridicat aici în 1718.
  • Oravița se laudă și cu prima fabrică de bere, deschisă în 1718. Brandul nu a rezistat până astăzi și de aceea fabrica aceasta a fost dată uitării. Dezbatere mai lungă probabil cu brandurile mari 🙂

O plimbare de legendă

Domnul Vasile Chetan, ghidul nostru, ne-a întâmpinat la teatru, de unde ne-a plimbat nu doar pe străzile vechi ale Oraviței, ci și prin istorie. Un mare povestitor, ne-a captat atenția încă de la primele fraze. Ne-a oprit din loc în loc să ne arate blazoanele caselor ce încă s-au păstrat (fiecare având o anumită semnificație ce spunea în ce domeniu lucra acea familie), etaje adăugate în funcție de creșterea în ierarhia socială a proprietarilor, dar și faimoasele geamuri ieșine în afară numite popular „bârfitoare”  – erau de fapt observatoare de unde puteai vedea lejer ce se întâmplă afară. Iar balcoane aveau numai persoanele cu funcții de conducere!

Uite, patronul încă stă la balcon și-n zilele noastre:

Loc de somn în Oravița. #customResita #NeverlandPlace #visitRomania #romania

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Casele au fost construite pentru apărare, având două intrări. Orașul vechi are o șosea principală și câte două străzi paralele, laterale, pe unde se fac intrările în spatele caselor. Apoi, geamurile sunt încă dotate cu obloane de lemn groase, ce se închid în 3-4 locuri, tot ca măsură de siguranță. La baza caselor, am observat mici uși – special construite pentru a băga mai repede cărbunii în casă direct din căruță, fără ca oamenii să fie nevoiți să deschidă porțile.

Farmacia Knoblauch

Trecând pe lângă biserica monument-istoric ridicată în 1781, am ajuns la Farmacia Knoblauch, cea mai veche farmacie montanistă din România, deschisă în 1763 de Edward Winter! Numele său provine de la familia care a cumpărat drepturile de proprietate în 1796 (care înseamnă usturoi, de unde și emblema de pe perete: 3 căței de usturoi). Abia în 1855, sigla farmaciei a preluat denumirea „Vulturul Negru”.

Astăzi, ea a devenit un muzeu al farmaciei impresionant care, odată ce ai intrat, te transpune direct în secolul al XVIII-lea prin mobilierul original, instrumente farmaceutice, casa de marcat anti-efracție cu manetă de zi sau de noapte – pentru dublarea prețului serviciului, etichete, rețete, recipiente și cărți și tratate de specialitate din 1682-1950.

Casa cu manetă de noapte și zi. #customResita #neverlandplace #oravita #romania #visitromania

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Muzeul Monetăriei Imperiale

Am ajuns și la Monetărie, unde ghidul nostru ne-a povestit de influența masonilor din oraș și cum învârteau ei lumea de atunci. Muzeul Monetăriei Imperiale, e locul în care a funcționat prima monetărie modernă. A funcționat până între 1814 și 1855. Aici s-au bătut creițari și coroane, cu stema monetăriei: un ciocan şi un târnăcop, în interiorul unei roți dințate înconjurate de o cunună din frunze de laur și stejar.

Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”

Apoi ne-am întors la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, cel mai vechi teatru din România și totodată cel mai vechi din sud-estul Europei! Ridicat în stil baroc, a vrut să fie copia fidelă, la scară redusă, a Burgtheater-ului din Viena. Teatrul se mai laudă și că a fost prima clădire din Europa iluminată artificial! În timpul vizitei a, putut admira tavanul cu candelabru imens, decorațiunile interioare uluitoare, scările din lemn originale și pianul la care a cântat marele compozitor George Enescu!

Aici, în vremurile acelea, domnul Vasile ne-a povestit că se întâmpla un lucru ne mai auzit: „Cum erau mulți străini și multe naționalități, persoane aduse de către masoni, trupele profesioniste de teatru erau greu de găsit pentru că trebuiau să cunoască mai multe limbi. Fiecare act al piesei era reluat după pauză în altă limbă: cehă, germană, italiană, franceză – și gândiți-vă că timpul alocat unei piese era chiar de patru ori mai mare. Aveai timp suficient pentru teatru: șase-șapte ore.”

Mai multe fotografii:

Citește mai multe aici: http://corinamatei.ro/travel/romania/oravita-locul-premierelor-de-mandrie-nationala/

Publicată de Cory's Blog pe Marţi, 17 Iulie 2018

Turul complet este aici:

 

Comments

comments

LEAVE A REPLY