La stâna lui Nea Gavrilă (Borșa, ep 1)

0
La stâna lui Nea Gavrilă (Borșa, ep 1)

Deși pentru majoritatea turiștilor Borșa e doar un punct pe harta turului Maramureșului care se traduce prin Cascada Cailor, are mult mai multe de oferit decât ți-ai putea imagina vreodată. Și da, e adevărat că nu ai avea cum să le descoperi pe cont propriu, cu doar dacă treci pe la Centrul din Informare Turistică sau contactezi un ghid local – din punctul meu de vedere, cea mai bună soluție pentru a explora toate minunile de aici.

Un drumeag spre inima munților

După o plimbare lejeră de vreo trei ore spre munți – sau vreo 40 de minute cu jeep-ul pentru leneși ca noi – am ajuns pe o culme îngustă de unde se vedea o vale lină, vie împrejmuită de versanți îmbrăcați în toate nuanțele de verde. În mijloc, două cabane de lemn: stâna lui Nea Gavrilă.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

#goats of Maramu #instagoats #nature #borsamm #neverlandplace #hribe

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

Cum am coborât în Căldarea Puzdrelor, am și zărit pe partea dreaptă o cascadă destul de înaltă, ce sus avea un ponton de lemn, un loc ideal pentru a o admira. Pârâiașul rece ca gheața și viteaz ca o șopârlă umplea lacul din vale, plin de păstrăv de munte. În spatele stânii, era o grădină ca o terasă împrejmuită de gard, unde o familie de capre pășteau relaxate. Numai declanșatorul camerei mele le-a făcut atente la ceea ce se întâmplă. De pe terasă, se vedea valea în toată splendoarea ei.

La intrare nea Gavrilă ne aștepta cu masa întinsă, un mic aperitiv: brânză, caș, roșii, castraveți, dar și inconfundabila afinată, din afine culese de la nici 500 de metri mai sus.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

Gastronomic culture. In the middle of the nature. #maramures #romania #visitromania #borsamm #neverlandplace #hribe

O postare distribuită de Corina Matei (@corymatei) pe

O stână cum nu-i alta

Deși sunt multe stâne în Munții Rodnei, nu multe sunt deschise grupurilor organizate de turiști. Dar, în colaborare cu autoritățile locale, Nea Gavrilă și-a dat seama că este o oportunitate foarte bună și pentru promovare a zonei, și pentru a oferi o experiență inedită călătorilor.

Nea Gavrilă a fost odată primar al orașului Borșa, iar după ce și-a terminat mandatul s-a retras în munți și și-a construit cu mâinile sale o stână mare și foarte bine dotată, unde și-a propus să facă cea mai bună brânză. Se întâmpla în 2010. Astăzi are 300 de oi și brațele deschise pentru oricine. Face caș, urdă și telemea. Iar dacă asta nu te-a convins încă…

„Le oferim turiștilor tăt ce-i mai simplu și specific zonei: brânză, urdă, slănină, ceapă, roșii. Facem miel la ceaun cu smântână adăugată la final, tradiționalul desert al nostru – balmoș și, ce mai facem iară: pături. E un preparat foarte bun și reușit, și gustos – e un strat de mămăligă, un rând de brânză frământată cu sare, apăi se pune șuncă sau slănină prăjită sau cârnați de casă. Iară se repetă. Ș-apăi iară se repetă. Se pune untură și lași să clocotească totul,” mi-a povestit Nea Gavrilă.

Nici meniul de băuturi nu a fost uitat: „Avem clasica pălincă de prune sau de mere, afinată, vișinată, plus suc de conuri de brad, un experiment de succes pe care l-am făcut cu doi ani în urmă.”

Iar amatorii de pescuit au unde să-și petreacă timpul: pe malul lacului cu păstrăvi, iar apoi să-i pună pe grătarul de la stână.

Iar cine dorește o experiență completă, poate veni cu cortul pentru ca noaptea să admire cerul așa cum nu se mai vede din multe locuri: cu miliarde de stele și cu dâra albicioasă pe care o numim Calea Lactee. Iar dacă vii aici în august, nu uita de Perseide – cea mai intensă ploaie de stele vizibilă de pe Pământ.

Explorând împrejurimile

Până s-a făcut desertul (mie încă îmi sună amuzat pentru că nu e dulce) pe nume balmoș – un preparat pe bază de mămăligă, smântână, brânză și caș, am plecat într-o plimbare lejeră pe drumeagul ce urcă pe munte. Și am descoperit că cel mai interesant e să tot deviezi în stânga și-n dreapta. Așa am găsit o întreagă pădure de afine, o zonă întinsă cu hribi, o poieniță cu bumbăciță, am trecut un pârâiaș ce cădea de pe-un bolovan pe altul și ne-am făcut noi prieteni: cai, vaci, câini de stână – care, contrar a tot ceea ce știam eu, erau blânzi. Iar frumusețea extremă am găsit-o în amonte cu 100 de metri de drumeag, printre copacii bătrâni: o zonă plină cu mușchi de putregai, de un verde deschis amețitor: o pătură naturală moale pe care trebuie să mergi desculț!

Întorși la stână, nu am mai primit permis de plecare până nu s-a terminat sticla de afinată: „Doar nu mă lăsați cu ea aici,” glumea Nea Gavrilă. Nici nu aveam de gând al asemenea bunătate! 🙂

*Explorarea orașului borșa și a împrejurimilor a fost posibilă datorită agenției #NeverlandPlace în cadrul unui proiect de promovare turistică ce e încununat de Festivalul Hribilor. Mulțumiri speciale către ghidul nostru, Sorin Apostol pentru trasee, răbdare și explicații. #borsamm #neverlandplace #hribe

Stâna și împrejurimile, în fotografii:

La stâna lui Nea Gavrilă (Borșa, ep 1)

Publicată de Cory's Blog pe Luni, 20 August 2018

Comments

comments

LEAVE A REPLY