„Everything is so cheap here!”– When America meets Romania – Part IV

0
„Everything is so cheap here!”– When America meets Romania – Part IV

Trezitul de dimineaţă nu a fost dificil, trebuia să vedem cetatea în stil Vauban, unică, surprinzătoare, fiind, în acelaşi timp, cea mai mare şi mai bine conservată cetate de acest tip din Europa: Alba Carolina.

După vizita celor două catedrale, am intrat şi în muzeul de istorie. Am vizitat poarta principală – Poarta III, ne-am pozat cu soldaţii habsburgici, am admirat oraşul de la obelisc, după care ne-am întors în centru pentru a urmări schimbul de gardă. Nu cu mare fast, deoarece nu a fost zi de weekend, dar cu soldaţi călare, alţii cu tobe sau cu arme, în frunte cu purtătorii de steaguri. La ceremonia de scurtă durată, dar frumoasă, au participat cam două sute de oameni.

Din păcate, vizitând oraşul dimineaţa, nu a reuşit să-i facă o impresie extraordinară amicului meu:

„I think Alba Iulia was lacking a bit in terms of vibrancy. Brasov and Sibiu seemed very lively and while Alba Iulia certainly looked the part of beautiful historic town, it seemed a little dead. That, however, may be due to the time of day we visited.”

După ce ultima atracţie – schimbul de gardă – era „checked” pe lista noastră, ne-am pornit la drum spre Sebeş, admirând de pe drum Râpa Roşie. În Sebeş am fost la biserica evanghelică, poate cel mai frumos monument pe care îl are micul oraş. Dar păcat că era „în pauză” şi nu puteam aştepta să intrăm, încă vreo două ore.

Aşa că ne-am dus în Sibiu, oraş drag mie, şi pe care Anthony aştepta să-l vadă, pentru că citise o groază de lucruri interesante despre el (da, s-a documentat foarte bine înainte de a păşi în ţara noastră, aşa cum e obişnuit să facă oricunde s-ar duce). Ne-am plimbat lejer prin centrul istoric, cu Piaţa Mare, pe strada Nicolae Bălcescu, am urmat zidurile cetăţii şi am trecut, între Piaţa Mică şi Piaţa Huet, pe Podul Minciunilor. Observaţia? „Nu pot să cred că există cupluri care îşi pun lacăte pe un pod cu un asemenea nume!”

În Sibiu, Anthony a făcut cunoştinţă şi cu covrigii, din cei mari şi rotunzi: un covrig şi apă şi nu mai ai nevoie de nimic! Dar nu era cazul, pentru că plănuiam o cină de patru stele, în munţi.

Fiind pe fugă, ca să putem vedea cât mai multe, Anthony a avut un regret:

„Sibiu was also done kind of fast so I regret not seeing more of it.”

Păstrăvăria Albota ne-a găzduit pentru câteva ore, loc în care am avut parte de o masă copioasă, la adăpostul unei privelişti minunate. De la masă nu a lipsit păstrăvul, bineînţeles! Dar nu numai asta. Anthony şi-a comandat şi un platou tradiţional, cu de toate, de care a fost foarte încântat, mai puţin de brânza de burduf şi de slănină, care era „Ewww!” (Eu ştiu, că nici mie nu-mi place!). Surpriza, pentru amicul meu, a fost preţul acestui platou: „Only 3.62????!!!” Păi…Welcome to Romania!

„I also found Cârţişoara and Albota to be a very unexpected and delightful part of the trip. The mountains were stunning and the countryside was awe-inspiring”, mi-a spus Anthony la final.

Comments

comments

LEAVE A REPLY