Începutul unei zile lungi

0
Începutul unei zile lungi

Normal că sună ceasul prea de dimineaţă pentru o zi de vacanţă, ca nu cumva să ratăm ora mesei (7:00 – 10:00). Groaznic. Bine că avem program de voie.

La propunerea doamnei profesoare, luăm dolmuşul spre Kipa – magazin gen Carrefour aflat la periferia oraşului. Nici nu plătim bine cursa, ca maşina ne şi opreşte în parcarea magazinului. Concluzia: ne vom întoarce la hotel pe jos :). Intrăm întâi în magazinele mici de pe margine: haine, accesorii, bijuterii…nimic interesant… pentru mine; dar nici fetele nu şi-au cumpărat ceva. Din supermarket ne facem cumpărăturile: apă, suc, câteva dulciuri din sutele de sortimente delicioase care la noi nu se găsesc. Majoritatea preţurilor sunt mai mici decât în magazinele din România (mai puţin la dulciuri, nu înţeleg de ce). Ieşim din Kipa şi vizavi scrie mare „OUTLET”. Bun, hai să vedem despre ce e vorba: haine de firmă, cam urâţele, mult prea scumpe. Apoi o luăm pe jos spre hotel pe poteca de la marginea câmpului…sau şoselei, cum preferi să-i spui. Turcii merg cu o viteza incredibilă, uneori simt că mă ia curentul când trec cu maşinile. În rest, nici ţipenie. Suntem doar noi mergând pe jos. Nu ne întâlnim cu nimeni până la hotel.

Când ajungem, ne schimbăm şi mergem pe plajă să încercăm apa, să ne pozăm, să ne plimbăm admirând claritatea, culoarea unică a mării de aici şi, nu în ultimul rând, sutele de arici.

 

Comments

comments

LEAVE A REPLY